Statele Unite anunță „debutul” unei invazii în Ucraina, după ce Putin a ordonat trimiterea trupelor ruse în Donbas

SUA au ridicat tonul, marţi, ca răspuns la ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din estul Ucrainei, calificând pentru prima dată manevra drept ”debutul invaziei” şi promiţând o amplificare a ripostei, transmite AFP, citată de Agerpres.

După o primă reacţie prudentă, la câteva ore după discursul de luni seară al lui Vladimir Putin, care a recunoscut independenţa regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, marţi Washingtonul şi-a schimbat tonul.

”Credem că da, acesta este debutul unei invazii”, a declarat la CNN un înalt responsabil de la Casa Albă, Jonathan Finer. În ajun, reacţia preşedinţiei SUA fusese mai prudentă, evocând o ”încălcare flagrantă” a angajamentelor internaţionale ale Moscovei.
Această luare de poziţie va fi însoţită de noi măsuri, a promis executivul american.

Preşedintele Joe Biden a semnat luni seară un decret care interzice orice investiţie, schimb sau finanţare de către cetăţeni americani având ca destinaţie sau provenienţă regiunile proruse Doneţk şi Lugansk. Dar aceste regiuni au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a ţinut să sublinieze luni că sancţiunile anunţate sunt ”distincte” şi se adaugă măsurilor economice ”rapide şi severe” pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Deseori acuzate că acţionează solitar în dosarele internaţionale, SUA au promis că vor lucra ”strâns” cu partenerii lor europeni. Washingtonul a ţinut să salute marţi sancţiunile luate pe celălalt mal al Atlanticului contra Moscovei şi în special suspendarea de Berlin a autorizării gazoductului controversat Nord Stream 2, pe care americanii l-au denunţat constant.

”Preşedintele a indicat clar că, dacă Rusia invadează Ucraina, noi vom acţiona cu Germania pentru a reuşi ca Nord Stream 2 să nu fie pus în funcţiune”, a indicat purtătoarea de cuvânt a lui Joe Biden pe Twitter, dând asigurări că Washingtonul lucrează în ”consultare strânsă” cu Berlinul.
Ea a precizat totuşi că SUA ar lua ”propriile măsuri” drept ripostă.

#invazie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.