Statele Unite anunță „debutul” unei invazii în Ucraina, după ce Putin a ordonat trimiterea trupelor ruse în Donbas

SUA au ridicat tonul, marţi, ca răspuns la ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din estul Ucrainei, calificând pentru prima dată manevra drept ”debutul invaziei” şi promiţând o amplificare a ripostei, transmite AFP, citată de Agerpres.

După o primă reacţie prudentă, la câteva ore după discursul de luni seară al lui Vladimir Putin, care a recunoscut independenţa regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, marţi Washingtonul şi-a schimbat tonul.

”Credem că da, acesta este debutul unei invazii”, a declarat la CNN un înalt responsabil de la Casa Albă, Jonathan Finer. În ajun, reacţia preşedinţiei SUA fusese mai prudentă, evocând o ”încălcare flagrantă” a angajamentelor internaţionale ale Moscovei.
Această luare de poziţie va fi însoţită de noi măsuri, a promis executivul american.

Preşedintele Joe Biden a semnat luni seară un decret care interzice orice investiţie, schimb sau finanţare de către cetăţeni americani având ca destinaţie sau provenienţă regiunile proruse Doneţk şi Lugansk. Dar aceste regiuni au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a ţinut să sublinieze luni că sancţiunile anunţate sunt ”distincte” şi se adaugă măsurilor economice ”rapide şi severe” pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Deseori acuzate că acţionează solitar în dosarele internaţionale, SUA au promis că vor lucra ”strâns” cu partenerii lor europeni. Washingtonul a ţinut să salute marţi sancţiunile luate pe celălalt mal al Atlanticului contra Moscovei şi în special suspendarea de Berlin a autorizării gazoductului controversat Nord Stream 2, pe care americanii l-au denunţat constant.

”Preşedintele a indicat clar că, dacă Rusia invadează Ucraina, noi vom acţiona cu Germania pentru a reuşi ca Nord Stream 2 să nu fie pus în funcţiune”, a indicat purtătoarea de cuvânt a lui Joe Biden pe Twitter, dând asigurări că Washingtonul lucrează în ”consultare strânsă” cu Berlinul.
Ea a precizat totuşi că SUA ar lua ”propriile măsuri” drept ripostă.

#invazie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarii ruși au încasat anul trecut sume record din dividende, într-un moment în care economia națională se confruntă cu o scădere accentuată a investițiilor și cu o criză a creditării. Potrivit Forbes, în 2024, cele mai mari companii din Rusia au transferat către cei mai bogați 50 de oameni de afaceri aproape 1,77 trilioane de ruble – cea mai mare sumă din istorie. Pentru comparație, în anii 2022 și 2023 această cifră nu a depășit 1,4 trilioane.

Cei mai mari beneficiari au fost Aleksei Mordașov, proprietarul Severstal, care a obținut 201,8 miliarde de ruble, urmat de Vagit Alekperov, co-proprietar Lukoil, cu 201 miliarde, și Vladimir Lisin, care a revenit în topul miliardarilor cu 152 de miliarde încasate, în mare parte de la NLMK. Pe următoarele locuri se situează Leonid Mikelson, cu peste 104 miliarde de ruble, și Alișer Usmanov, cu 96,2 miliarde.

În același timp, în timp ce marii acționari scoteau masiv bani din firme, peste 50 de companii din Rusia au decis să nu plătească dividende în 2024, pentru a păstra lichidități și a susține operațiunile. Totuși, această abordare prudentă nu a fost împărtășită de miliardari, care au preferat să extragă profiturile, fără a constitui rezerve de criză.

Situația îngrijorează chiar și Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, care avertizează că economia dă semne de recesiune. Dobânzile ridicate, impuse de Banca Centrală, au crescut costul finanțării, iar multe companii sunt la limita insolvenței. Economia civilă, deja afectată de sancțiuni, riscă o „aterizare dură”, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Directorul general al Severstal a menționat că, în contextul actual, grupul ia în calcul inclusiv oprirea unor fluxuri de producție, în timp ce alți investitori acuză o „supraîncălzire negativă” a economiei – adică o scădere drastică a cererii și o paralizie a inițiativei economice. În acest timp, marii acționari preferă să încaseze, în loc să susțină companiile care i-au îmbogățit.