Statele Unite anunță „debutul” unei invazii în Ucraina, după ce Putin a ordonat trimiterea trupelor ruse în Donbas

SUA au ridicat tonul, marţi, ca răspuns la ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din estul Ucrainei, calificând pentru prima dată manevra drept ”debutul invaziei” şi promiţând o amplificare a ripostei, transmite AFP, citată de Agerpres.

După o primă reacţie prudentă, la câteva ore după discursul de luni seară al lui Vladimir Putin, care a recunoscut independenţa regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, marţi Washingtonul şi-a schimbat tonul.

”Credem că da, acesta este debutul unei invazii”, a declarat la CNN un înalt responsabil de la Casa Albă, Jonathan Finer. În ajun, reacţia preşedinţiei SUA fusese mai prudentă, evocând o ”încălcare flagrantă” a angajamentelor internaţionale ale Moscovei.
Această luare de poziţie va fi însoţită de noi măsuri, a promis executivul american.

Preşedintele Joe Biden a semnat luni seară un decret care interzice orice investiţie, schimb sau finanţare de către cetăţeni americani având ca destinaţie sau provenienţă regiunile proruse Doneţk şi Lugansk. Dar aceste regiuni au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a ţinut să sublinieze luni că sancţiunile anunţate sunt ”distincte” şi se adaugă măsurilor economice ”rapide şi severe” pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Deseori acuzate că acţionează solitar în dosarele internaţionale, SUA au promis că vor lucra ”strâns” cu partenerii lor europeni. Washingtonul a ţinut să salute marţi sancţiunile luate pe celălalt mal al Atlanticului contra Moscovei şi în special suspendarea de Berlin a autorizării gazoductului controversat Nord Stream 2, pe care americanii l-au denunţat constant.

”Preşedintele a indicat clar că, dacă Rusia invadează Ucraina, noi vom acţiona cu Germania pentru a reuşi ca Nord Stream 2 să nu fie pus în funcţiune”, a indicat purtătoarea de cuvânt a lui Joe Biden pe Twitter, dând asigurări că Washingtonul lucrează în ”consultare strânsă” cu Berlinul.
Ea a precizat totuşi că SUA ar lua ”propriile măsuri” drept ripostă.

#invazie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.