Marea Britanie anunță primele sancțiuni pentru Rusia. Printre cei vizați

Marea Britanie a anunţat marţi primele sancțiuni după recunoaşterea de către Moscova a regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Vizați sunt trei oligarhi cunoscuţi ca apropiaţi de Kremlin şi cinci bănci ruseşti.

Astfel, premierul britanic Boris Johnson a anunțat marți, în parlament, că miliardarii sancționați sunt Ghennadi Timcenko, Boris Rotenberg şi nepotul acestuia, Igor Rotenberg.

Băncile sancţionate sunt Rossia, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank şi Black Sea Bank, menţionează Reuters, potrivit Agerpres.

Toate activele din Regatul Unit ale entităților vizate de sancțiuni vor fi blocate, iar indivizii sancţionaţi nu mai pot intra în această ţară, a menţionat premierul britanic.

„Vrem să împiedicăm companiile ruseşti să obţină fonduri în lire sterline sau dolari… Vrem să le împiedicăm să adune fonduri pe pieţele britanice şi vrem să ridicăm vălul care-i ascunde pe deţinătorii de active din Regatul Unit”, a mai spus Johnson.

Boris Johnson a avertizat că sunt pregătite şi alte sancţiuni, csre pot fi introduse împreună cu SUA şi Uniunea Europeană, în cazul în care lucrurile escaladează în continuare.

„Acum trebuie să ne pregătim pentru următoarele posibile etape ale planului lui Putin”, a declarat premierul britanic în Camera Comunelor. „Putin creează pretextul pentru o ofensivă generală”, a mai spus el.

Totuşi, notează Reuters, premierul britanic s-a abţinut să impună limite celor mai mari bănci de stat din Rusia, să priveze de capital companii ruseşti sau să ceară plecarea din Marea Britanie a altor aşa-zişi oligarhi proeminenţi.

Mai mulţi legislatori i-au cerut premierului să fie mai dur cu activele ruşilor, cerând excluderea oligarhilor de pe teritoriul britanic şi a banilor acestora din City-ul londonez. Sute de miliarde de dolari au fost transferaţi din Rusia în Londra şi în teritorii britanice de peste mări după destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Londra devenind oraşul occidental preferat de superbogaţii din Rusia, dar şi din alte foste republici sovietice, aminteşte Reuters.

#banci rusesti #sanctiuni #miliardari #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.