Statul caută un „samsar” pentru afacerile cu fier vechi

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat un concurs pentru selectarea unui nou director al companiei de stat Metalferos, specializată în colectarea fierului vechi. Postul este disponibil pentru o perioadă de cinci ani, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 2 septembrie 2024, ora 14:00 (Chișinău). Salariul pentru această funcție este de aproximativ 35.000 de lei lunar.

Metalferos, cândva un gigant al industriei, a înregistrat pierderi uriașe în 2023, cifrate la 44,5 milioane de lei, de peste trei ori mai mari față de anul precedent, conform raportului financiar al companiei. De asemenea, cifra de afaceri a companiei s-a redus cu peste o treime, ajungând la 139,8 milioane de lei, iar costul vânzărilor s-a diminuat cu 38%, la 136,3 milioane de lei.

Activele companiei au scăzut, de asemenea, la 322 milioane de lei, cu 13,4% mai puțin față de 2022, iar capitalul companiei se ridica la 323 milioane de lei la sfârșitul anului 2023.

De la demonopolizarea pieței metalelor, la sfârșitul anului 2019, Metalferos a suferit o prăbușire a încasărilor. Anterior, compania, unde statul este acționar majoritar, a fost implicată în numeroase scheme financiare frauduloase și a fost stoarsă de bani prin diverse companii căpușă.

În 2020, s-a dezvăluit că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, căutat de autoritățile moldovenești, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar al cel puțin trei companii care au profitat de zeci de milioane de dolari din contractele cu Metalferos. Aceste sume nu au fost reflectate în declarațiile de avere și interese ale fostului politician, deși au fost obținute în perioada în care acesta deținea funcții publice.

Recent, Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Economiei, condus de Dumitru Alaiba, a propus reintroducerea monopolului Metalferos pe piața colectării fierului vechi, conform unui proiect de hotărâre recent. Această mișcare vine după ce, în 2020, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a decis să desființeze monopolul în acest sector, ca parte a reformelor de liberalizare a pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.