Statul intră peste munca „la negru”: zilierii, obligați să fie înregistrați digital, cu voucher pentru fiecare zi

22 Apr. 2026, 12:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
22 Apr. 2026, 12:43 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Munca zilierilor intră într-o nouă etapă: fiecare zi lucrată va fi înregistrată electronic și confirmată printr-un voucher digital, care va deveni dovada oficială a activității și a plății primite. Guvernul a aprobat crearea sistemului „e-Zilieri”, iar schimbarea promite să aducă mai multă transparență într-un sector unde munca nedeclarată rămâne o problemă majoră.

În noul mecanism, angajatorul va trebui să înregistreze zilierul în platformă înainte de începerea lucrului, indicând identitatea acestuia, activitatea prestată, numărul de ore și remunerația. Pe baza acestor date va fi generat voucherul digital, care confirmă toate detaliile zilei de muncă, inclusiv locul activității și plata. Documentul va fi stocat în sistem și va avea valoare juridică, iar la solicitarea lucrătorului poate fi tipărit la finalul zilei.

Una dintre cele mai importante schimbări este eliminarea completă a registrelor pe hârtie. Autoritățile au decis să renunțe inclusiv la varianta unui sistem mixt, tocmai pentru a evita menținerea practicilor informale. În noul model, toate informațiile vor fi disponibile în timp real pentru instituțiile de control, în special pentru Inspectoratul de Stat al Muncii.

„Ne dorim să îmbunătățim protecția socială a zilierilor, prin recunoașterea activității și a contribuției la bugetul asigurărilor sociale, astfel încât oamenii care muncesc să fie protejați și să primească pensiile meritate”, a spus Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Sistemul introduce și reguli mai clare privind plata. Remunerația zilierului nu va putea fi mai mică decât salariul minim pentru o zi de lucru, iar impozitele și contribuțiile sociale vor fi reținute conform legii. Voucherul digital va servi drept dovadă a plății, ceea ce înseamnă că fiecare zi lucrată va conta oficial la calcularea stagiului de muncă și a drepturilor sociale.

Autoritățile explică faptul că actualul sistem, bazat pe evidență manuală, este greoi și descurajant atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători. În lipsa unei evidențe clare, mulți zilieri nu au garanția că veniturile lor sunt raportate, iar statul pierde contribuții importante. Chiar dacă numărul zilierilor declarați a crescut în ultimii ani, acesta rămâne sub nivelul real al forței de muncă sezoniere.

Pentru angajatori, digitalizarea ar trebui să simplifice procedurile. Datele vor putea fi reutilizate pentru lucrătorii care revin sezonier, iar raportările fiscale vor fi generate mai ușor direct din sistem. În același timp, autoritățile estimează costuri de circa 450 de mii de lei pentru 2026, în principal pentru mentenanță și ajustări tehnice ale platformei.

Noua lege este planificată să intre în vigoare la 1 iunie 2026, iar până atunci Guvernul trebuie să adopte toate regulamentele necesare pentru funcționarea sistemului. Datele existente pe suport de hârtie vor fi transferate în platformă, pentru a asigura continuitatea evidenței muncii zilierilor.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul zilierilor pentru care au fost declarate contribuții a crescut de la 6 687 în 2023 până la 10 425 în anul 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 15:37
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
23 Oct. 2026, 15:37 // Economie //  bani.md

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

 

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.