Lovitură pentru proprietari! Dispare plafonul minim la impozite. Gavriliță: analizăm limite „de sus” anti-abuz

Guvernul ar putea elimina plafonul minim al impozitului pe bunurile imobiliare, pentru a oferi autorităților locale libertatea de a stabili nivelul taxelor, însă decizia finală va fi discutată în contextul mai larg al politicii fiscale. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, spune că autoritățile caută un echilibru între flexibilitate și protecția contribuabililor.

„Ne-am întâlnit cu reprezentanții autorităților locale și am convenit să revenim la discuții într-un context mai larg, inclusiv cel al politicii fiscale. Important este să vedem dacă mergem pe varianta unor plafoane atât de sus, cât și de jos sau pe lipsa totală a acestora”, a declarat Gavriliță.

Potrivit ministrului, o eventuală eliminare completă a limitelor ar putea genera riscuri. „Este mai important să avem plafoane maxime, care să ofere flexibilitate și siguranță pentru cetățeni și mediul de afaceri, decât o libertate deplină care, uneori, se poate transforma în abuz”, a subliniat acesta.

Subiectul a fost inclus pe agenda ședinței Guvernului, unde urma să fie analizată eliminarea pragului minim din Codul fiscal. Măsura ar permite primăriilor să ajusteze taxele în funcție de realitățile economice locale, inclusiv să le reducă acolo unde este necesar.

Autoritățile susțin că inițiativa are două obiective principale: creșterea autonomiei administrațiilor publice locale și diminuarea presiunii fiscale asupra contribuabililor, în special în contextul reevaluărilor periodice ale imobilelor, care au dus în ultimii ani la majorări de taxe.

Proiectul prevede că toate categoriile de bunuri imobiliare – locuințe, garaje, terenuri aferente și loturi pomicole – vor intra sub noile reguli, iar cota concretă va fi stabilită anual de autoritățile locale, fără a mai fi condiționată de un prag minim.

În paralel, Guvernul pregătește o reformă mai amplă a sistemului de impozitare a proprietăților pentru 2027. Printre opțiunile analizate se numără reintroducerea unor plafoane maxime și transferul către autoritățile locale a competenței de a decide cine beneficiază de scutiri sau reduceri și în ce proporție.

Menționăm că anterior directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#impozit #gavrilita #taxe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.