Studiu: ce efect au veniturile asupra stării psihice a salariaţilor

12 Mart. 2023, 06:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mart. 2023, 06:50 // Actual //  bani.md

Se pare că banii aduc fericirea, cel puţin până la 500.000 de dolari, potrivit Ziarului Financiar.

Banii chiar cumpără fericirea, iar corelaţia se extinde cu mult dincolo de pragul salarial de 75.000 de dolari pe an, care a fost considerat limita superioară pentru a avea un impact, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă, inclusiv psihologul laureat al Premiului Nobel care a introdus ideea unui platou al fericirii în urmă cu mai bine de un deceniu, conform Bloomberg.

Într-adevăr, starea de mulţumire creşte în mod constant în funcţie de venituri şi chiar se accelerează pe măsură ce salariul creşte peste 100.000 de dolari pe an, atât timp cât persoana se bucură de un anumit nivel de bază de fericire pentru început. Aceasta este concluzia unui studiu realizat pe 33.391 de persoane care trăiesc în SUA, publicat la 1 martie în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Autorii susţin că efectul poate fi observat în cazul salariilor de până la 500.000 de dolari, deşi nu dispun de date concludente dincolo de acest nivel.

Rezultatele contrazic o lucrare celebră din 2010 a psihologului Daniel Kahneman şi a economistului Angus Deaton, care a raportat că fericirea creşte odată cu venitul, până când relaţia începe să se „aplatizeze” între 60.000 şi 90.000 de dolari pe an.

Acum, Kahneman şi-a reanalizat lucrarea în colaborare cu Matthew Killingsworth, doctorand în psihologie la Universitatea Harvard şi fost manager de produse software.

Noua lor lucrare, pe care o descriu ca fiind o „colaborare contradictorie”, a găsit un platou, dar numai în rândul celor mai nefericiţi 20% dintre oameni şi numai atunci când aceştia încep să câştige peste 100.000 de dolari. Dar chiar şi membrii acestui grup nefericit au devenit mai fericiţi pe măsură ce veniturile lor au crescut până la şase cifre. Abia în acest punct efectul de fericire al banilor mai mulţi încetează să mai funcţioneze.

„Pentru oamenii foarte săraci, este clar că banii ajută foarte mult”, a declarat Killingsworth pentru New Scientist. „Dar dacă ai un venit decent şi încă eşti nefericit, sursa nefericirii tale probabil că nu este ceva ce banii pot rezolva”, a precizat el.

Pentru toţi ceilalţi americani din afara acestui grup, mai mulţi bani înseamnă mai multă fericire, cel puţin într-o anumită măsură, iar pentru cei mai fericiţi 30% din populaţie, rata de creştere a fericirii chiar se accelerează pe măsură ce veniturile depăşesc 100.000 de dolari.

Persoanele intervievate au fost adulţi angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani care locuiau în SUA, cu o vârstă medie de 33 de ani şi un venit mediu pe gospodărie de 85.000 de dolari pe an. Participanţii au fost chestionaţi cu privire la fericirea lor de mai multe ori pe zi cu ajutorul unei aplicaţii dezvoltate de Killingsworth.

Deşi sondajul a inclus participanţi cu venituri de peste 500.000 de dolari, cercetătorii au declarat că este imposibil să afirme cu certitudine că efectul este prezent pentru persoanele care câştigă mai mult de atât.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.