Giganții industriali din enclava separatistă, pe butuci! Tiraspolul cere mai mult gaz de la ruși

Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova, a anunțat că are nevoie de mai mult gaz natural rusesc pentru funcţionarea industriei, în contextul în care aprovizionarea şi costurile apar ca probleme electorale, scrie novostipmr.com.

„Cantităţile din ultimii doi ani sunt insuficiente pentru a asigura necesarul de gaze naturale al Transnistriei în timpul iernii”, a declarat joi ministrul dezvoltării economice din regiune, Serghei Obolonik. Furnizările au satisfăcut cererea din partea gospodăriilor şi a centralei electrice care produce 80% din energia electrică utilizată în zonele controlate de guvern ale Republicii Moldova. Dar Obolonik a spus că nu este suficient pentru funcţionarea unei fabrici de ciment şi altei care produce de materiale pentru construcţii.

Ministrul Energiei de la Chişinău, Victor Parlicov, a declarat săptămâna aceasta la postul public de televiziune că ţara îşi poate relua aprovizionarea de la Gazprom mai târziu în cursul acestui an, dacă preţul va fi acceptabil. El a mai spus că prin cumpărarea de pe pieţele europene în 2023 a economisit 60 de milioane de euro în comparaţie cu achiziţiile de gaze ruseşti. Cumpărarea de gaz în viitor din Rusia, a spus el, depinde de preţ şi astfel de achiziţii nu ar încălca sancţiunile occidentale impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina.

Şeful companiei naţionale de gaze Moldovagaz, Vadim Ceban, a mai sugerat că R. Moldova ar putea reveni la gazul rusesc în luna mai, când cererea de gaze va scădea. Însă Veacelsav Platon, un om de afaceri din R. Moldova care locuieşte în Marea Britanie, a declarat săptămâna aceasta că un audit pe care l-a comandat a constatat că ţara a pierdut 70 de milioane de euro plătind furnizorilor europeni preţuri peste nivelul pieţei.

Experţii sugerează că R. Moldova şi enclava sa separatistă ar putea împărţi din nou aprovizionarea furnizată de Gazprom. Transnistria nu şi-a plătit aprovizionarea de ani de zile, iar Gazprom nu a căutat să încaseze restanţele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #tiraspol #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.