Surpriză! Gazele nu mai curg din România către Republica Moldova. Bînzari: Aducem din depozitele din Ucraina

România nu mai este folosită, începând cu 1 ianuarie, drept rută pentru importul de gaze de către Republica Moldova, cel puțin într-una din zilele acestui început de an, pe 5 ianuarie, fluxul pe fostul coridor transbalcanic inversându-se, relevă datele Trasgaz din România.

De obicei, în ultimele luni, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, în România intra gaz, o parte din acesta ajungând ulterior în Republica Moldova, fie prin Isaccea (via Ucraina), fie direct prin punctul de la Ungheni. O altă parte ajungea în Ungaria și restul rămânea în România.

Contactat de BANI.MD, directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat că în prezent Republica Moldova importă gazul depozitat în Ucraina. Metanul vine în țară prin punctul Grebenichi. „Gazul a fost achiziționat de la traiderii europeni și achitat direct de către BERD. Sunt anumite cantități care vor fi livrate prin conducta Iași-Ungheni, la începutul lunii februarie”.

La sfârșitul lunii, decembrie Republica Moldova avea în rezerve circa 250 mil. metri cubi de gaz. Prețul de achiziție de la Energocom este în medie de 1000 dolari pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.