Mai multe stațiuni de schi sunt nevoite să închidă pârtiile. Vremea caldă le dă bătăi de cap

10 Ian. 2023, 10:58
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
10 Ian. 2023, 10:58 // Slider //  MD Bani

Temperaturile extrem de blânde de la începutul anului în Europa au forţat staţiunile montane din Franţa, Italia, Elveţia şi Austria să îşi închidă o parte sau toate pârtiile de schi din lipsa zăpezii, transmite AFP.

În Austria, zeci de staţiuni de schi au fost închise în timp ce altele au fost nevoite să îşi reducă activitatea.

De asemenea, se atestă o scădere a numărului schiorilor care vin la schi pentru o singură zi, fiind descurajaţi de lipsa zăpezii.

În Franţa, potrivit asociaţiei Domaines skiables de France (DSF), organismul care reprezintă firmele care exploatează aproximativ 250 de staţiuni de schi, mai puţin de jumătate din pârtii erau deschise săptămâna trecută. Condiţiile meteo au impus anularea anumitor competiţii, precum cea de a patra etapă a cursei auto E-Trophée Andros, care trebuia să se desfăşoare la Tignes (Savoia) în perioada 13-14 ianuarie. De asemenea, cea de 39-a ediţie a cursei de sănii trase de câini numită Retordica care urma să aibă loc în weekend a fost anulată, în timp ce Cupa Mondiala Telemark este posibil să fie amânată pentru februarie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În Elveţia, aproape jumătate din cele 240 de domenii schiabile au fost obligate să îşi oprească sau să îşi reducă activitatea. Dacă staţiunile aflate la altitudini de peste 2.000 de metri profită de frigul de la începutul sezonului, staţiunile aflate la o altitudine mai mică au de suferit, cu o scădere de 10% a trecerilor prin instalaţiile de transport pe cablu în perioada cuprins între sfârşitul lunii noiembrie şi sfârşitul lunii decembrie.

În Italia, staţiunile din Dolomiţi, nordul ţării, au putut rămâne deschise graţie ninsorilor din decembrie şi utilizării tunurilor de zăpadă. În schimb, staţiunile din Apenini, centru, porţile au rămas închise din cauza climei prea blânde care a împiedicat utilizarea zăpezii artificiale.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.