SUV-ul electric care a condus topul vânzărilor în Europa, în septembrie

Dacia Sandero a ocupat locul al treilea în topul autovehiculelor noi înmatriculate în Europa în luna septembrie, potrivit datelor publicate joi, 27 octombrie, de firma de cercetare de piaţă JATO Dynamics, relatează Reuters.

Pe prima poziție în top s-a aflat automobilul electric Model Y, iar pe al doilea, Peugeot 208.
Este pentru prima dată când acest SUV electric produs de Tesla se situează pe prima poziţie în topul celor mai vândute automobile din Europa. Potrivit JATO Dynamics, 29.367 de exemplare Model Y au fost înmatriculate în luna septembrie 2002 în Europa, în creştere cu 227% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Model Y are un avantaj considerabil faţă de numărul doi, Peugeot 208, cu 19.600 de unităţi înmatriculate în Europa luna trecută.
JATO Dynamics estimează că 1,038 milioane de automobile au fost înmatriculate în Europa în luna septembrie, în creştere cu 7,5% comparativ cu 965.595 de unităţi în luna septembrie a anului trecut, aceasta fiind a doua lună de creştere consecutivă, după avansul de 3,5% înregistrat în august.
Conform acestor date, aproape trei din fiecare 100 de automobile noi înmatriculate în Europa luna trecută au fost Tesla Model Y, ceea ce sugerează că acest SUV electric produs de cea mai valoroasă companie producătoare de automobile a devenit vehiculul preferat în regiune.

Model Y este unul dintre cele mai de succes automobile Tesla, care de la începutul anului şi până acum a comercializat 879.346 de unităţi din acest model, comparativ cu 906.032 de unităţi pe parcursul întregului an 2021. Creşterea vânzărilor pentru Tesla Model Y scoate în evidenţă eforturile constructorului american de a majora producţia la uzina sa de lângă Berlin, Germania, care a fost inaugurată în luna martie şi acum produce 2.000 de automobile pe săptămână.

Datele JATO Dynamics mai arată că automobilele complet electrice au reprezentat 15,6% din înmatriculările totale în primele nouă luni ale anului. În luna septembrie, vânzările combinate de Tesla Model Y şi Model 3 au ajuns la aproape 42.000 de unităţi, de patru ori mai mult decât Volkswagen AG ID.4 şi ID.3.

#SUV #Dacia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.