Tancurile Leopard 2 și ocolișurile Germaniei

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, ar fi evitat miercuri să răspundă la o întrebare directă privind trimiterea către Ucraina a tancurilor Leopard 2 și a spus că trebuie evitat un război Rusia-NATO, relatează The Guardian.

„De ce ezitați cu privire la decizia de a permite trimiterea tancurilor Leopard 2 în Ucraina?”, a fost întrebat Scholz, moment în care cancelarul german a spus că Germania a fost printre cei mai mari susținători ai Ucrainei.

Scholz subliniază că, deși SUA au trimis mai mult sprijin militar, au un buget de apărare mult mai mare.

Am decis foarte devreme în război să ne schimbăm strategiile politice, nu doar sprijinind Ucraina cu ajutor umanitar, ci cu multe arme.

Vom continua să oferim sprijin atâta timp cât va fi nevoie.

Artileria care vine din Germania și lansatorul său rachete multiple sunt foarte eficiente pentru ca Ucraina să își apere suveranitatea.
Ucraina se poate baza pe sprijinul nostru, dar trebuie să se evite ca acesta să devină un război între Rusia și NATO.

Șeful NATO recunoaște că Ucraina are nevoie de arme mai sofisticate

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că Ucraina are nevoie de o „creștere semnificativă” a armelor într-un moment crucial al invaziei Rusiei, iar un astfel de sprijin este singura cale către o soluție pașnică negociată, relatează Reuters.
„Acesta este un moment crucial în război și este necesară o creștere semnificativă a sprijinului pentru Ucraina”, a declarat Stoltenberg pentru Reuters într-un interviu acordat la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

„Dacă vrem o soluție pașnică și negociată mâine, trebuie să oferim mai multe arme astăzi”.

Întrebat la Davos despre problema tancurilor Leopard de fabricație germană – care ar necesita aprobarea Berlinului înainte de a fi exportate din Polonia sau Finlanda – Stoltenberg a spus că există un „dialog constant” între aliați. El a subliniat că Germania a oferit deja ajutor Ucrainei, dar a recunoscut necesitatea ca membrii NATO să furnizeze armament mai sofisticat, potrivit CNN.

Liderii apărării din aproximativ 50 de țări și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) vor ține discuții vineri la baza aeriană Ramstein din Germania, cea mai recentă dintr-o serie de întâlniri de când forțele ruse au intrat în Ucraina în urmă cu aproape 11 luni.

Se așteaptă ca discuțiile de la Ramstein să se concentreze nu pe ceea ce vor oferi Statele Unite, ci pe dacă Germania își va anula opoziția față de trimiterea tancurilor de luptă Leopard în Ucraina sau cel puțin va aproba transferul acestora din țările aliate.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat miercuri că a avut „semnale foarte bune și pozitive” cu privire la potențialele anunțuri privind livrările de arme în timpul întâlnirii de vineri a aliaților occidentali ai Ucrainei în Germania, relatează AFP.

„Să vedem ce se va întâmpla peste două zile”, a spus fostul boxer. „Sper că va fi foarte pozitiv pentru Ucraina. Neoficial, am semnale foarte bune și pozitive.”

Potrivit acestuia, „soldații ucraineni sunt foarte motivați, dar motivația nu este suficientă. Avem nevoie de arme moderne pentru a ne apăra solul”.

Cu privire la presiunea politică crescândă pentru Germania pentru a permite livrarea tancurilor Leopard, Klitschko a spus că acestea „ar fi de mare ajutor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leopard #Tancuri #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.