Bomba de diametru mic lansată de la sol și creată de Saab și Boeing ar fi pe lista ajutorului trimis Ucrainei de SUA

19 Ian. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Ian. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

Statele Unite se pregătesc să anunțe vineri un nou pachet major de arme pentru Ucraina, în timp ce lideri militari de top din întreaga lume se adună în Germania pentru a discuta cum să ajute Kievul în lupta sa împotriva Rusiei, potrivit a trei oficiali americani și a unei alte persoane familiarizate cu discutiile, scrie Politico. Din pachet, ar urma să facă parte Bomba de Diametru Mic Lansată de la Sol (GLSDB) cu o rază de acțiune de 160 de kilometri și blindatele Stryker.

În timp ce următoarea tranșă va include artilerie suplimentară, muniție și blindate – probabil vehicule blindate de luptă Stryker – SUA nu sunt așteptate să aprobe trimiterea de tancuri M1 Abrams, au spus aficialii care au vorbit sub rezerva anonimatului.

În prezent, administrația Biden nu are de gând să trimită Abrams, tancul de luptă de 60 de tone al armatei, au spus sursele.
Reticența se datorează provocărilor logistice și de întreținere ale tancurilor și nu din cauza îngrijorării că transferul lor ar putea escalada conflictul, a spus unul dintre oficialii americani.

Această persoană a menționat că SUA au ajutat Ucraina să obțină tancuri din epoca sovietică și sprijină decizia britanică de a trimite de tancuri Challenger 2.
Pachetul va include probabil blindate Stryker, un vehicul blindat de luptă cu opt roți construit de General Dynamics Land Systems, precum și „Ground-Launched Small Diameter Bomb” (GLSDB) / Bombă de Diametru Mic Lansată de la Sol, care au o rază de acțiune de aproximativ 160 de kilometri, au spus două dintre surse. POLITICO a raportat pentru prima dată săptămâna trecută că Pentagonul ia în considerare trimiterea blindatelor Stryker în următoarea tranșă. Reuters a raportat pentru prima dată în noiembrie că bombele cu diametru mic fabricate de Boeing erau în discuție.

Acest pachet nu va include Sistemul de rachete tactice al armatei cu rază lungă de acțiune care poate ajunge la Moscova, potrivit a două dintre persoane. Administrația Biden a refuzat să trimită muniții cu rază lungă de acțiune, în ciuda cererilor Kievului, de teamă să nu-l provoace pe președintele rus Vladimir Putin.

Marele atu al acestui sistem este că el combină o bombă GBU-39 de diametru redus cu motorul de rachetă M26, ambele fiind pe larg disponibile în depozitele de armament ale Statelor Unite.

Sistemul GLSDB, parteneriat între Saab și Boeing, se diferențiază prin înalta sa precizie la distanțe lungi, iar GLSDB are și abilitatea de a zbura pe traiectorii complexe și de a manevra pentru a lovi ținte care nu pot fi lovite cu arme convenționale de foc, direct sau indirect. Este independentă din punct de vedere al lansatorului, ceea ce înseamnă că poate fi lansată dintr-o soluție containerizată, ca și de orice lansator capabil de a folosi containerul de lansare de tip M26, de exemplu HIMARS, M270 și ChunMoo. Soluția containerizată poate fi de asemenea folosită la bordul navelor, asigurând posibilitatea ca GLSDB să fie lansată atât de pe mijloace terestre, cât și navale, transmitea Saab în 2019, după testarea sa.

Bombele GBU-39 care ar urma să fie focosul folosit de sisteme au mici aripi rabatabile care le permit să planeze peste 100 de kilometri dacă sunt lansate din avion și pot lovi ținte cu un diametru de doar un metru.
În plus, fiecare bombă costă doar 40.000 de dolari, un preț foarte scăzut comparativ cu alte arme livrate Ucrainei iar motorul de rachetă folosit de GLSDB este disponibil în cantități mari în depozitele de armament americane.

„Credem că furnizarea de tancuri moderne va ajuta și va îmbunătăți semnificativ capacitatea ucrainenilor de a lupta acolo unde luptă acum și de a lupta mai eficient în viitor”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, referindu-se la tancurile europene. El a refuzat să comenteze orice pachet de ajutor viitor din S.U.A.

Țările occidentale și-au sporit dramatic angajamentele pentru noi arme menite să ajute Ucraina. Germania a promis vehiculul Marder, iar Franța tancuri ușoare AMX-10 RC. Canada va furniza, de asemenea, 200 de vehicule de transport de personal fabricate în Canada, iar luna aceasta SUA au anunțat că vor trimite 50 de vehicule de luptă Bradley.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.