Țara care adoptă săptămâna de lucru de 4 zile. Angajații pot uita de șef după încheierea programului de muncă

15 Feb. 2022, 15:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Feb. 2022, 15:39 // Actual //  MD Bani

În scurt timp, angajații din Belgia vor putea beneficia de o săptămână de lucru de patru zile. Schimbările au loc în cadrul unei serii de reforme pe piața muncii din Belgia anunțate marți.

Pachetul de reforme agreat de guvernul de coaliție va acorda, de asemenea, angajaților dreptul de a opri dispozitivele de lucru și de a ignora mesajele legate de muncă după încheierea programului de lucru, fără teama de a fi sancționați, scrie Euronews.

„Am trecut prin doi ani grei. Cu acest acord, am stabilit un nou început pentru o economie mai inovatoare, mai durabilă și mai digitală. Scopul este de a putea face oamenii și afacerile mai puternice”, a declarat premierul belgian Alexander de Croo în cadrul unei conferințe de presă unde a anunțat pachetul de reforme.

Lucrătorii din economia gig vor primi, de asemenea, protecții legale mai puternice în temeiul noilor reguli, în timp ce angajații cu normă întreagă vor putea lucra cu program flexibil la cerere.

Echilibru între viață personală și viață profesională

O parte semnificativă a noilor reforme din Belgia au impact asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților atât din sectorul public, cât și din cel privat.

Săptămâna de lucru de patru zile convenită de guvernul federal al țării le va oferi angajaților posibilitatea de a solicita o săptămână de patru zile.

„Acest lucru trebuie făcut la cererea angajatului, angajatorul oferind motive temeinice pentru orice refuz”, a declarat ministrul belgian al muncii Pierre-Yves Dermagne în conferința de presă.

În cadrul sistemului belgian, angajații ar putea să condenseze actuala săptămână de cinci zile în patru zile. În practică, aceasta înseamnă menținerea unei săptămâni de lucru de 38 de ore, cu o zi liberă suplimentară care compensează zilele de lucru mai lungi.

Ministrul Muncii, Pierre-Yves Dermagne, a spus că reformele îi vor ajuta pe cei care sunt co-parentali.
De asemenea, lucrătorii vor putea solicita programe de lucru variabile, reînnoibile la fiecare șase luni. Perioada minimă de preaviz pentru ture se schimbă și ea, companiile fiind acum obligate să furnizeze programe cu cel puțin șapte zile înainte.

„Acest lucru ar fi de folos celor care doresc să petreacă mai mult timp cu copiii lor”, a spus Dermagne într-un comunicat, adăugând că propunerile ar fi de ajutor în special pentru părinții divorțați sau separați care au custodia copiilor lor.

Uită de telefon după ce s-a încheiat ziua de muncă

În ianuarie, funcționarilor publici care lucrează pentru guvernul federal al Belgiei li s-a dat dreptul de a se deconecta, permițându-le să închidă dispozitivele de lucru și să ignore mesajele după ore fără sancțiuni din partea șefilor.

Acum, toți lucrătorii belgieni, inclusiv cei din sectorul privat, vor primi același drept, a spus Dermagne marți.

În practică, noua lege se va aplica tuturor angajatorilor cu peste 20 de angajați. Se va aștepta ca angajatorii să negocieze cu sindicatele pentru a include dreptul la deconectare în contractele colective.

Munca pe platformă este reglementată

Pachetul de reformă vizează, de asemenea, economia gig, lucrătorii pentru platforme precum Uber, Deliveroo și Just Eat Takeaway primind asigurare împotriva accidentelor de muncă și reguli mai clare care definesc cine este – și nu – lucrător pe cont propriu.

Noile reforme ale muncii din Belgia se adaugă unei propuneri de directivă a Uniunii Europene care stabilește cinci criterii pentru a judeca dacă un muncitor de gig ar trebui sau nu considerat angajat.

În Belgia, lucrătorii platformei care îndeplinesc trei din opt criterii posibile – inclusiv cei a căror performanță în muncă este monitorizată, care nu pot refuza locurile de muncă sau a căror plată este decisă de companie – vor fi acum considerați angajați cu drept de concediu medical și concediu plătit. .

Regulile nu împiedică pe nimeni să lucreze ca freelancer sau antreprenor, a spus ministrul afacerilor sociale, Frank Vandenbroucke.

„Dacă cineva dorește să lucreze ca liber profesionist, o poate face și va avea mai multă autonomie”, a spus el.

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.