Țara cât un oraș bate Moldova la PIB! Luxemburgul depășește economic 15 state europene

08 Aug. 2025, 12:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Aug. 2025, 12:27 // Actual //  Ursu Victor

Deși are o populație de doar aproximativ 650.000 de locuitori, Luxemburgul reușește să depășească economic, în cifre absolute, mai multe state din Europa Centrală, de Est și Sud-Est, inclusiv Republica Moldova. Potrivit estimărilor FMI pentru 2024, PIB-ul nominal al Luxemburgului este de circa 85–86 miliarde USD, în timp ce Republica Moldova are o economie de aproximativ 18 miliarde USD — de peste patru ori mai mică.

Pe lângă Moldova, alte țări cu PIB mai mic decât al Luxemburgului sunt: Muntenegru (~7,5 mld. USD), Kosovo (~9 mld. USD), Macedonia de Nord (~15 mld. USD), Albania (~22 mld. USD), Bosnia și Herțegovina (~26 mld. USD), Malta (~20 mld. USD), Estonia (~41 mld. USD), Letonia (~46 mld. USD), Croația (~68 mld. USD), Serbia (~69 mld. USD), Lituania (~70 mld. USD), Slovenia (~74 mld. USD) și Belarus (~80 mld. USD).

Luxemburg nu este lider european doar la PIB pe cap de locuitor, unde depășește 128.000 USD — de câteva ori peste media Uniunii Europene — ci și un caz aparte în care o economie de dimensiuni mici, dar extrem de performantă, surclasează state cu teritorii și populații de câteva ori mai mari.

În contrast, Republica Moldova rămâne printre cele mai mici economii de pe continent, cu un PIB per capita estimat la sub 7.000 USD, ceea ce evidențiază decalajul semnificativ de dezvoltare față de statele occidentale și chiar față de unele țări din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.