De zece ori mai puțin decât în Luxemburg. Moldova, printre codașii Europei la salariul minim

08 Aug. 2025, 12:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Aug. 2025, 12:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Milioane de angajați din Uniunea Europeană continuă să fie plătiți cu salariul minim, menit să asigure un trai decent, dar care, în multe cazuri, nu a ținut pasul cu inflația, arată datele Eurostat analizate de Euronews.

În iulie 2025, salariul minim lunar brut în UE varia de la 551 euro în Bulgaria la 2.704 euro în Luxemburg. Dacă sunt incluse și țările candidate la aderare, Ucraina se află pe ultimul loc, cu doar 164 euro.

Cinci state membre – Italia, Danemarca, Suedia, Austria și Finlanda – nu au un salariu minim național stabilit prin lege.

Patru categorii de salarii minime în Europa

1. Grupul cel mai ridicat – peste 1.500 euro:
Luxemburg (2.704 euro), Irlanda (2.282), Olanda (2.246), Germania (2.161), Belgia (2.112) și Franța (1.802).

2. Grupul mediu – între 1.000 și 1.500 euro – cu mai multe state din Europa Centrală și de Sud.

3. Grupul scăzut – între 600 și 999 euro – în special state din Europa de Est și Balcani.

4. Grupul foarte scăzut – sub 600 euro:
Macedonia de Nord (584), Turcia (558), Bulgaria (551), Albania (408), Moldova (285) și Ucraina (164).

Diferența Est–Vest

Harta salariilor minime arată o divizare clară între Vestul și Estul Europei. Țările din primele două grupuri sunt preponderent în vestul și nordul continentului, iar cele din ultimele două grupuri – în est și în Balcani.

Când se ține cont de puterea de cumpărare calculată în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), diferența dintre Luxemburg și Bulgaria – cea mai mare și cea mai mică valoare din UE – se reduce de la 4,9 ori la 2,3 ori.

În acest clasament ajustat, Luxemburg (2.035 PPS) rămâne lider, urmat de Germania, Olanda și Belgia. Estonia (886 PPS) are cel mai mic salariu minim din UE în termeni de putere de cumpărare, iar Albania se situează la coadă între toate țările analizate (566 PPS).

Țările est-europene și balcanice urcă în clasament atunci când se ține cont de costul vieții, însă decalajele față de Occident rămân semnificative.

Între ianuarie și iulie 2025, cele mai mari creșteri în euro au fost înregistrate în Macedonia de Nord (+7,7%) și Grecia (+6,1%), iar cele mai mari scăderi – în Turcia (-21,2%) și Ucraina (-9,9%), influențate de cursul valutar și inflația ridicată.

Pe parcursul unui an (iulie 2024 – iulie 2025), cele mai mari majorări ale salariului minim au avut loc în Muntenegru și Macedonia de Nord (peste 20%), în timp ce Ucraina și Turcia au consemnat cele mai accentuate scăderi. În zona euro, Croația (+15,5%) și Lituania (+12,3%) au înregistrat cele mai importante creșteri procentuale.

În Republica Moldova, salariul minim brut rămâne printre cele mai mici din Europa – 285 euro pe lună, ceea ce o plasează în categoria „foarte scăzută” alături de Albania și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.