De zece ori mai puțin decât în Luxemburg. Moldova, printre codașii Europei la salariul minim

Milioane de angajați din Uniunea Europeană continuă să fie plătiți cu salariul minim, menit să asigure un trai decent, dar care, în multe cazuri, nu a ținut pasul cu inflația, arată datele Eurostat analizate de Euronews.

În iulie 2025, salariul minim lunar brut în UE varia de la 551 euro în Bulgaria la 2.704 euro în Luxemburg. Dacă sunt incluse și țările candidate la aderare, Ucraina se află pe ultimul loc, cu doar 164 euro.

Cinci state membre – Italia, Danemarca, Suedia, Austria și Finlanda – nu au un salariu minim național stabilit prin lege.

Patru categorii de salarii minime în Europa

1. Grupul cel mai ridicat – peste 1.500 euro:
Luxemburg (2.704 euro), Irlanda (2.282), Olanda (2.246), Germania (2.161), Belgia (2.112) și Franța (1.802).

2. Grupul mediu – între 1.000 și 1.500 euro – cu mai multe state din Europa Centrală și de Sud.

3. Grupul scăzut – între 600 și 999 euro – în special state din Europa de Est și Balcani.

4. Grupul foarte scăzut – sub 600 euro:
Macedonia de Nord (584), Turcia (558), Bulgaria (551), Albania (408), Moldova (285) și Ucraina (164).

Diferența Est–Vest

Harta salariilor minime arată o divizare clară între Vestul și Estul Europei. Țările din primele două grupuri sunt preponderent în vestul și nordul continentului, iar cele din ultimele două grupuri – în est și în Balcani.

Când se ține cont de puterea de cumpărare calculată în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), diferența dintre Luxemburg și Bulgaria – cea mai mare și cea mai mică valoare din UE – se reduce de la 4,9 ori la 2,3 ori.

În acest clasament ajustat, Luxemburg (2.035 PPS) rămâne lider, urmat de Germania, Olanda și Belgia. Estonia (886 PPS) are cel mai mic salariu minim din UE în termeni de putere de cumpărare, iar Albania se situează la coadă între toate țările analizate (566 PPS).

Țările est-europene și balcanice urcă în clasament atunci când se ține cont de costul vieții, însă decalajele față de Occident rămân semnificative.

Între ianuarie și iulie 2025, cele mai mari creșteri în euro au fost înregistrate în Macedonia de Nord (+7,7%) și Grecia (+6,1%), iar cele mai mari scăderi – în Turcia (-21,2%) și Ucraina (-9,9%), influențate de cursul valutar și inflația ridicată.

Pe parcursul unui an (iulie 2024 – iulie 2025), cele mai mari majorări ale salariului minim au avut loc în Muntenegru și Macedonia de Nord (peste 20%), în timp ce Ucraina și Turcia au consemnat cele mai accentuate scăderi. În zona euro, Croația (+15,5%) și Lituania (+12,3%) au înregistrat cele mai importante creșteri procentuale.

În Republica Moldova, salariul minim brut rămâne printre cele mai mici din Europa – 285 euro pe lună, ceea ce o plasează în categoria „foarte scăzută” alături de Albania și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salariu #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.