Țară UE în care profesorii sunt puși să lucreze până la 12 ore pe zi. ”Munceşti mai mult ca să câştigi mai puţin!”

17 Iun. 2023, 08:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2023, 08:39 // Actual //  bani.md

Profesorii din Ungaria au manifestat vineri împotriva unui proiect de lege care le măreşte volumul de muncă şi introduce evaluarea performanţelor, văzut drept o „răzbunare” a guvernul lui Viktor Orban.

Mii de persoane s-au adunat în faţa Parlamentului, unde deputaţii erau prezenţi pentru a analiza amendamentele propuse de partidul la putere al premierului naţionalist.
„An şcolar prelungit, până la douăsprezece ore de muncă pe zi: pe scurt, este +munceşti mai mult ca să câştigi mai puţin!+”, a criticat Valentina Kiss, o informaticiană de 29 de ani.
Corpul didactic protestează de peste un an pentru condiţii de muncă mai bune şi creşteri salariale, denunţând o profesie în derivă, afectată de penuria şi îmbătrânirea personalului.

După ani de revendicări salariale fără succes şi în pofida inflaţiei record, profesorii sunt plătiţi în continuare între 170.000 de forinţi (455 de euro) şi 396.000 de forinţi (circa 1.000 de euro) pe lună, sau cât o casieră de supermarket.

Guvernul, care a redus de-a lungul anilor ajutorul acordat sectorului educaţiei, recunoaşte că remuneraţia acestora este prea mică şi susţine că această nouă lege va face posibilă recompensarea celor mai motivaţi profesori.

Dar el a legat marea creştere promisă de obţinerea fondurilor de la UE, blocate din cauza preocupărilor legate de corupţie şi statul de drept.

Furia profesorilor a izbucnit după adoptarea în februarie 2022 a unui decret care restrânge drastic dreptul la grevă. Mai mulţi profesori au fost concediaţi de atunci pentru că au încetat lucrul câteva zile pentru a-şi apăra revendicările.

Naţionalizarea şcolilor municipale sub egida lui Viktor Orban reprezintă, de asemenea, o problemă.

Directorii au o autonomie redusă, iar profesorii sunt nevoiţi să urmeze o programă la literă, adesea influenţată ideologic pentru a susţine linia ultraconservatoare a guvernului, au denunţat protestatarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.