Tarifele lovesc în tăcere: Beijingul își caută ieșirea din capcana lui Trump

Deși la suprafață China afișează o atitudine sfidătoare în fața noilor tarife comerciale impuse de președintele american Donald Trump, în spatele cortinei oficialii de la Beijing devin tot mai îngrijorați, transmite Reuters, citând surse apropiate guvernului chinez.

Mesajele anti-imperialiste promovate pe rețelele sociale și în mass-media de stat, însoțite de imagini cu Mao Zedong și sloganuri ostile Washingtonului, contrastează puternic cu realitatea din culisele puterii: impactul economic sever al tarifelor și riscul izolării internaționale au determinat o reevaluare a poziției Chinei în conflictul comercial cu Statele Unite.

Potrivit a trei surse familiare cu discuțiile interne, vicepremierul chinez He Lifeng va fi prezent în acest weekend la Geneva, pentru discuții cu oficiali americani, într-un gest care marchează o deschidere diplomatică prudentă din partea Beijingului.

Pe fondul acestor demersuri, Ministerul chinez de Externe a declarat că „opoziția fermă a Chinei față de abuzul politicii americane este clară și constantă”, negând orice schimbare de poziție. În același timp, autoritățile chineze au acuzat SUA că „folosesc problema fentanilului ca pretext pentru acte de intimidare”, afectând grav cooperarea bilaterală în domeniul combaterii drogurilor.

Conflictul comercial dintre cele două mari economii ale lumii s-a agravat puternic în ultima lună, după ce Trump a extins tarifele și asupra altor zeci de țări. Decizia a tulburat lanțurile globale de aprovizionare, a amplificat volatilitatea piețelor și a generat temeri privind o încetinire economică globală accelerată.

În replică, China a impus restricții asupra exporturilor de minerale esențiale, afectând industria de apărare, electronice și bunuri de consum din Statele Unite.

Pe plan intern, președintele american se confruntă cu o scădere a popularității, în parte din cauza modului controversat în care gestionează politica economică și comercială. Însă administrația sa a semnalat o atenuare a retoricii, oferind semnale diplomatice care ar putea deschide calea unor negocieri de compromis.

Atmosfera premergătoare întâlnirilor de la Geneva este marcată de neîncredere profundă și diferențe de stil diplomatic între cele două tabere, ceea ce face improbabilă o soluție rapidă.

„Ambele părți încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbușirea economiei globale”, a declarat Scott Kennedy, expert în afaceri chineze la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

În timp ce retorica publică rămâne înverșunată, realitatea economică începe să pună presiune pe ambele guverne, forțându-le să caute soluții pragmatice înainte ca tensiunile comerciale să se transforme într-o criză globală ireversibilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarife #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.