În loc de economie, avem migrație! Moldova exportă muncitori, nu produse

Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru fără precedent pe piața forței de muncă, iar următorii zece ani ar putea aduce un șoc economic major din cauza colapsului demografic, avertizează expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a prezentat o radiografie alarmantă a situației: deși populația aptă de muncă este estimată în 2025 la 2,46 milioane de persoane, doar 1,53 milioane se află efectiv în țară, iar doar 854.000 sunt angajate în economia națională. Dintre acestea, doar 630.000 au un loc de muncă oficial, iar 470.000 activează în sectorul real al economiei.

„Astăzi, moldovenii care muncesc peste hotare sunt de aproape două ori mai mulți decât cei care lucrează în țară, în sectorul real. Iar în 2024, pentru prima dată, numărul celor ieșiți din categoria populației apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat expertul.

Datele arată că populația cu vârsta între 15 și 64 de ani a atins un maxim în 2015 – 2,62 milioane de persoane. Din acel an, declinul a fost constant, ajungând în 2025 la 2,46 milioane, dintre care 930.000 sunt plecați peste hotare – adică aproape 40%. Spre comparație, în 2015 ponderea celor plecați era de 23,4%.

Scăderea este și mai gravă în rândul tinerilor: în 20 de ani, grupul de vârstă 15–24 ani ar urma să se reducă la jumătate, avertizează Ioniță.

În doar un deceniu, numărul celor care muncesc în țară a scăzut cu aproape 500.000 de persoane. Dacă în 1990 unui pensionar îi reveneau trei salariați, în prezent raportul este aproape de 1 la 1, ceea ce pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii.

„Suntem într-o gaură demografică fără precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă nu sunt înlocuiți de nimeni”, a declarat economistul.

Un număr tot mai mare de oameni recurg la munci nedeclarate, mai ales în agricultură. În 2024, 225.000 de persoane lucrau în economia neobservată, iar criza din agricultură a dus la renunțarea a peste 30.000 de persoane la astfel de activități.

Cei mai afectați sunt bărbații tineri din mediul rural: 58,6% dintre cei cu vârsta 15–24 ani muncesc neoficial, față de doar 2,3% în cazul femeilor din mediul urban.

Singurul domeniu care a cunoscut o creștere constantă a numărului de salariați este sectorul IT. Dacă în 2013 existau doar 4.100 de angajați, în 2024 numărul acestora a ajuns la 14.100. Totuși, ritmul nu este suficient pentru a compensa declinul altor ramuri economice.

„Problema numărul unu a Republicii Moldova este demografia. Migrația ridicată și natalitatea scăzută vor genera în anii următori o criză profundă de forță de muncă”, a concluzionat Ioniță.

În ultimul deceniu, cele mai mari creșteri de salariați s-au înregistrat în:

comerț (+20.200)
IT (+9.500)
industria auto (+8.800)
HoReCa (+5.700)
servicii informative (+5.100)
În schimb, au pierdut angajați:

învățământ (-12.700)
agricultură (-8.400)
activități profesionale și științifice (-4.300)
administrație publică (-3.100)
industria textilă (-2.800)

În ansamblu, în ultimii zece ani au fost create oficial doar 15.200 de noi locuri de muncă – o cifră infimă în raport cu exodul și îmbătrânirea populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#muncitori #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.