În loc de economie, avem migrație! Moldova exportă muncitori, nu produse

10 Mai 2025, 10:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Mai 2025, 10:26 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru fără precedent pe piața forței de muncă, iar următorii zece ani ar putea aduce un șoc economic major din cauza colapsului demografic, avertizează expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a prezentat o radiografie alarmantă a situației: deși populația aptă de muncă este estimată în 2025 la 2,46 milioane de persoane, doar 1,53 milioane se află efectiv în țară, iar doar 854.000 sunt angajate în economia națională. Dintre acestea, doar 630.000 au un loc de muncă oficial, iar 470.000 activează în sectorul real al economiei.

„Astăzi, moldovenii care muncesc peste hotare sunt de aproape două ori mai mulți decât cei care lucrează în țară, în sectorul real. Iar în 2024, pentru prima dată, numărul celor ieșiți din categoria populației apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat expertul.

Datele arată că populația cu vârsta între 15 și 64 de ani a atins un maxim în 2015 – 2,62 milioane de persoane. Din acel an, declinul a fost constant, ajungând în 2025 la 2,46 milioane, dintre care 930.000 sunt plecați peste hotare – adică aproape 40%. Spre comparație, în 2015 ponderea celor plecați era de 23,4%.

Scăderea este și mai gravă în rândul tinerilor: în 20 de ani, grupul de vârstă 15–24 ani ar urma să se reducă la jumătate, avertizează Ioniță.

În doar un deceniu, numărul celor care muncesc în țară a scăzut cu aproape 500.000 de persoane. Dacă în 1990 unui pensionar îi reveneau trei salariați, în prezent raportul este aproape de 1 la 1, ceea ce pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii.

„Suntem într-o gaură demografică fără precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă nu sunt înlocuiți de nimeni”, a declarat economistul.

Un număr tot mai mare de oameni recurg la munci nedeclarate, mai ales în agricultură. În 2024, 225.000 de persoane lucrau în economia neobservată, iar criza din agricultură a dus la renunțarea a peste 30.000 de persoane la astfel de activități.

Cei mai afectați sunt bărbații tineri din mediul rural: 58,6% dintre cei cu vârsta 15–24 ani muncesc neoficial, față de doar 2,3% în cazul femeilor din mediul urban.

Singurul domeniu care a cunoscut o creștere constantă a numărului de salariați este sectorul IT. Dacă în 2013 existau doar 4.100 de angajați, în 2024 numărul acestora a ajuns la 14.100. Totuși, ritmul nu este suficient pentru a compensa declinul altor ramuri economice.

„Problema numărul unu a Republicii Moldova este demografia. Migrația ridicată și natalitatea scăzută vor genera în anii următori o criză profundă de forță de muncă”, a concluzionat Ioniță.

În ultimul deceniu, cele mai mari creșteri de salariați s-au înregistrat în:

comerț (+20.200)
IT (+9.500)
industria auto (+8.800)
HoReCa (+5.700)
servicii informative (+5.100)
În schimb, au pierdut angajați:

învățământ (-12.700)
agricultură (-8.400)
activități profesionale și științifice (-4.300)
administrație publică (-3.100)
industria textilă (-2.800)

În ansamblu, în ultimii zece ani au fost create oficial doar 15.200 de noi locuri de muncă – o cifră infimă în raport cu exodul și îmbătrânirea populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.