Taxarea multinaționalelor ar aduce zeci de miliarde în bugetul UE. Facebook și Alphabet plătesc acum taxe foarte mici

Uniunea Europeană ar obţine venituri suplimentare de 50 de miliarde de euro de pe urma taxării companiilor multinaţionale, dacă se va ajunge la un acord în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu privire la un impozit minim de 15% pe profitul companiilor valabil la nivel global.

Potrivit studiului, elaborat de EU Tax Observatory pentru instituţiile europene, veniturile suplimentare pentru blocul comunitar s-ar tripla, până la 170 de miliarde de euro, dacă nivelul convenit al viitorului impozit minim ar fi de 25%.

Luna trecută, SUA au propus un impozit minim pe profitul companiilor valabil la nivel global de cel puţin 15%, o propunere susţinută de multe state din UE, iar nivelul de 15% este considerat şi cel mai probabil compromis comparativ cu nivelul mult mai mare de 25%, scrie Digi24.

Dacă se va ajunge la un acord, acesta va fi parte dintr-un proces mai amplu de revizuire a regulilor privind taxarea companiilor multinaţionale în era comerţului digital transfrontalier, în condiţiile în care acum mari firme, precum Alphabet şi Facebook, plătesc taxe foarte mici prin mutarea sediilor în ţări cu o fiscalitate avantajoasă, cum sunt Irlanda, Luxemburg sau Olanda.

De asemenea, conform studiului, Uniunea Europeană ar putea strânge mai mulţi bani din majorarea taxelor pentru propriile sale companii decât prin taxarea companiilor din afara blocului comunitar.

#taxare #miliarde #companii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 17,5 lei din tariful de 26,14 lei pentru un metru cub de gaze reprezintă costul de achiziție, iar aproximativ 5 lei revin distribuției, potrivit explicațiilor oferite de Dorin Junghietu. Acesta susține că principala presiune asupra facturilor vine din scumpirile internaționale și anunță compensații pentru familiile aflate în dificultate.

Junghietu afirmă că, în ultimele luni, prețurile gazelor pe piața internațională au crescut cu peste 40%, pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu, al deficitului de gaze și al cererii ridicate.

„La începutul anului a fost estimat un preț de circa 360 de dolari pentru mia de metri cubi. Între timp, prețul a sărit la peste 1.000 de dolari. Mai ales în contextul unui tarif atât de mare, este legitim ca oamenii să pună întrebări și să audă răspunsuri clare și transparente”, a scris Junghietu.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, TVA-ul de 8% reprezintă 1,94 lei din prețul unui metru cub. Cea mai mare componentă rămâne costul gazelor procurate, despre care Junghietu spune că depinde de factori externi.

„17,5 lei constituie costul de achiziție a gazului, adică prețul cu care acesta se vinde pe piață. Noi nu procurăm mai scump decât alții, îl cumpărăm la prețul la care este disponibil. Revin la costul de procurare a gazului, acești 17 lei depind de factori externi și nu de noi sau condițiile noastre”, a explicat el.

Referindu-se la criticile privind eficiența Energocom, Junghietu a precizat că administrarea și activitatea de furnizare a companiei reprezintă 0,54 lei din prețul unui metru cub.

„S-a vorbit foarte mult despre eficiența Energocom. Toată administrarea Energocom, furnizare, rentabilitate, salarii, sediu, toate acestea pentru 180 de oameni care se asigură că toată țara are gaz reprezintă 0,54 lei din factură”, a declarat acesta.

Transportul gazelor, asigurat de Vestmoldtransgaz, reprezintă alți 0,59 lei. Junghietu a respins criticile privind această componentă a tarifului.

„O altă critică frecventă cu care se manipulează este transportul, și anume activitatea Vestmoldtransgaz. Transportul ne costă 0,59 lei din factură. Și trebuie să înțelegem că este un proces complex, gestiunea unor conducte mari care transportă gaze naturale”, a menționat el.

Distribuția costă circa 5 lei pentru un metru cub și include activitatea celor 12 întreprinderi din subordinea Moldovagaz, printre care Chișinău-Gaz, Bălți-Gaz și Ialoveni-Gaz. Potrivit lui Junghietu, acestea au aproximativ 5.000 de angajați, majoritatea fiind personal tehnic, de intervenție și execuție.

„Adică echipe de intervenție, lăcătuși, controlori de contoare, ingineri. Da, este nevoie de eficientizat aceste 12 întreprinderi. Am început comasarea lor într-o unitate mai eficientă, însă acest lucru durează și să nu uităm cine deține controlul la această societate pe acțiuni, acționarul majoritar al Moldovagaz este Gazprom-ul”, a scris Junghietu.