„Țeava kurdă” lovește piața: petrolul se ieftinește după 2 ani și jumătate de blocaj

Cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut luni, după ce regiunea Kurdistan din Irak a reluat exporturile de țiței prin Turcia, în paralel cu planurile OPEC+ de a aproba o nouă majorare a producției în luna noiembrie, scrie Reuters.

La ora 06:30 GMT, contractele futures pentru Brent erau în scădere cu 0,6%, la 69,70 dolari/baril, după ce vineri atinseseră cel mai înalt nivel de la sfârșitul lunii iulie. Țițeiul american WTI a coborât cu 0,8%, până la 65,23 dolari/baril, ștergând o mare parte din câștigurile înregistrate la finalul săptămânii trecute.

Potrivit Ministerului irakian al Petrolului, sâmbătă a fost reluat pentru prima dată după 2 ani și jumătate fluxul de țiței prin conducta Kurdistan–Turcia, în urma unui acord interimar între guvernul federal de la Bagdad, administrația regională kurdă și companiile petroliere străine. În prima etapă, 180.000–190.000 barili/zi vor fi transportați către portul Ceyhan, cu posibilitatea de a urca la 230.000 barili/zi.

În paralel, surse apropiate discuțiilor au declarat că OPEC+ ar urma să aprobe la reuniunea de duminică o nouă creștere a producției de cel puțin 137.000 barili/zi, în încercarea de a câștiga cotă de piață. Totuși, grupul pompează în prezent cu aproape 500.000 barili/zi sub ținta stabilită, ceea ce contracarează temerile privind un surplus global.

Analiștii RBC Capital Markets avertizează însă că diminuarea rezervelor de capacitate a OPEC+ sporește riscul unor „surprize geopolitice” în octombrie, mai ales în contextul conflictelor din Rusia și Iran.

Săptămâna trecută, atât Brent cât și WTI au urcat cu peste 4%, cel mai mare avans săptămânal din iunie, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse, care au redus exporturile de combustibil ale Moscovei.

Totodată, ONU a reimpus un embargou asupra armelor și alte sancțiuni împotriva Iranului, ca reacție la programul nuclear al Teheranului – o măsură care riscă să amplifice tensiunile în Orientul Mijlociu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kurdistan #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.