„Țeava kurdă” lovește piața: petrolul se ieftinește după 2 ani și jumătate de blocaj

29 Sept. 2025, 10:38
 // Categoria: Homepage // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2025, 10:38 // Homepage //  Ursu Victor

Cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut luni, după ce regiunea Kurdistan din Irak a reluat exporturile de țiței prin Turcia, în paralel cu planurile OPEC+ de a aproba o nouă majorare a producției în luna noiembrie, scrie Reuters.

La ora 06:30 GMT, contractele futures pentru Brent erau în scădere cu 0,6%, la 69,70 dolari/baril, după ce vineri atinseseră cel mai înalt nivel de la sfârșitul lunii iulie. Țițeiul american WTI a coborât cu 0,8%, până la 65,23 dolari/baril, ștergând o mare parte din câștigurile înregistrate la finalul săptămânii trecute.

Potrivit Ministerului irakian al Petrolului, sâmbătă a fost reluat pentru prima dată după 2 ani și jumătate fluxul de țiței prin conducta Kurdistan–Turcia, în urma unui acord interimar între guvernul federal de la Bagdad, administrația regională kurdă și companiile petroliere străine. În prima etapă, 180.000–190.000 barili/zi vor fi transportați către portul Ceyhan, cu posibilitatea de a urca la 230.000 barili/zi.

În paralel, surse apropiate discuțiilor au declarat că OPEC+ ar urma să aprobe la reuniunea de duminică o nouă creștere a producției de cel puțin 137.000 barili/zi, în încercarea de a câștiga cotă de piață. Totuși, grupul pompează în prezent cu aproape 500.000 barili/zi sub ținta stabilită, ceea ce contracarează temerile privind un surplus global.

Analiștii RBC Capital Markets avertizează însă că diminuarea rezervelor de capacitate a OPEC+ sporește riscul unor „surprize geopolitice” în octombrie, mai ales în contextul conflictelor din Rusia și Iran.

Săptămâna trecută, atât Brent cât și WTI au urcat cu peste 4%, cel mai mare avans săptămânal din iunie, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse, care au redus exporturile de combustibil ale Moscovei.

Totodată, ONU a reimpus un embargou asupra armelor și alte sancțiuni împotriva Iranului, ca reacție la programul nuclear al Teheranului – o măsură care riscă să amplifice tensiunile în Orientul Mijlociu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.