Termoelectrica anunță când se va încheia sezonul de încălzire

Începerea sezonului de încălzire 2022-2023 a avut loc la 07 noiembrie 2022. Finalizarea sezonului de încălzire va fi efectuată în corespundere cu prevederile cadrului normativ în vigoare, anunță Termoelectrica.

Astfel, oprirea sezonului de încălzire va avea loc â după 3 zile consecutive în care temperatura medie a aerului între orele 18.00 – 6.00 depășește +10°C.

La adresarea în scris a consumatorului privind furnizarea mai devreme sau prelungirea perioadei de încălzire, furnizorul este obligat să livreze energia termică cu condiția existenței posibilităților tehnice. Până în prezent, a fost înregistrată doar o solicitare oficială de deconectare a agentului termic, din partea consumatorilor.

În perioada 7-13 martie, odată cu majorarea temperaturilor aerului exterior, consumatorii au redus consumul de energie termică, ajustând debitele agentului termic la branșamente, astfel diminuând consumul de energie termică cu circa 13%. Cantitatea de energie termică economisită de fondul locativ și agenții economici, în perioada menționată, constituie cca 5500 Gcal sau peste 25 milioane de lei.

În același timp, Termoelectrica face apel către administratorii de bloc să asigure reglarea debitului și a temperaturii în blocurile locative, pentru confortul termic al locatarilor și neadmiterea a unui supraconsum de energie termică, la fel recomandă consumatorilor să gestioneze consumul de energie termică în mod rezonabil, prin aplicarea unor practici economice și prin conservarea resurselor energetice, în măsura posibilităților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sezon de incalzire #consumatori #căldură #economii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.