Teroare economică la Kremlin. Companiile private sunt smulse din mâinile proprietarilor

14 Iul. 2025, 15:08
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
14 Iul. 2025, 15:08 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Confiscarea companiilor private și trecerea acestora sub controlul statului a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia. Dacă în 2021, preluarea forțată a Bashkir Soda Company era privită ca o excepție, în 2024 și 2025 procesul a căpătat amploare, iar naționalizările au devenit aproape rutină, arată o analiză Forbes.

Potrivit estimărilor băncii T-Bank, în 2024 au fost confiscate cel puțin 64 de companii, iar valoarea totală a activelor preluate de stat în perioada 2022–2024 se ridică la circa 1,8 trilioane de ruble. Mai grav este faptul că în 64% din cazuri, deciziile de naționalizare s-au luat în regim închis, fără transparență publică.

Anul 2025 a început cu o lovitură simbolică: aeroportul Domodedovo, unul dintre cele mai mari din Rusia, a fost preluat de stat în doar trei zile, printr-un demers al autorităților vizând 25 de companii deținute de omul de afaceri Dmitri Kamenșcik – valoarea estimată a acestora depășește 1 trilion de ruble.

În mai, activele companiei „Sayanskkhimplast”, cel mai mare producător de PVC din Rusia, au fost de asemenea transferate statului. Procuratura Generală a invocat faptul că patronul real, Viktor Kruglov, ar fi desfășurat activități de afaceri în timp ce ocupa o funcție publică, încălcând legea.

Ultima confiscare majoră a avut loc în iulie 2025, când grupul minier „Iujuralzoloto” (UGC), deținut de miliardarul și deputatul regional Konstantin Strukov, a trecut în proprietatea statului. Averea lui Strukov era estimată la 1,9 miliarde de dolari. Pe 5 iulie au apărut informații că Strukov ar fi încercat să fugă din țară cu un avion privat spre Turcia, dar a fost împiedicat de Rosaviația – o informație dezmințită ulterior de companie.

Cele mai multe companii preluate de stat au activat în domeniul alimentar (19 firme), imobiliar (12) și comercial (6). Naționalizările recente sugerează o consolidare agresivă a controlului statului asupra economiei ruse, în detrimentul antreprenoriatului privat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 13:11
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
22 Iun. 2026, 13:11 // Slider //  MD Bani

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice asupra proiectului politicii fiscale pentru anul 2027. Pe lângă majorarea accizelor la alcool, tutun și produse petroliere, autoritățile propun introducerea accizelor pentru o serie nouă de produse, cum ar fi țigările electronice fără nicotină, băuturi care conțin zahăr și articole pirotehnice, transmite IPN.

Proiectul politicii fiscale prevede introducerea accizelor pentru lichidele utilizate în țigările electronice care nu conțin nicotină. În opinia autorilor, măsura va crea condiții fiscale uniforme pentru produsele similare și va limita posibilitățile de evitare a taxelor prin utilizarea lichidelor fără nicotină în locul celor cu nicotină. Prin accizarea acestor produse, autoritățile își propun protejarea sănătății publice și reducerea atractivității acestora în rândul tinerilor.

Pentru țigările electronice cu nicotină, produsele din tutun încălzit și țigaretele tradiționale, este propusă o majorare a accizei cu 10%. Astfel, în 2027, acciza pentru 1.000 de țigări va ajunge la aproximativ 87 de euro. Pentru produsele din tutun încălzit, aceasta va constitui 79 de euro la 1.000 de unități, iar în cazul majorării cu 10%, acciza aplicată lichidelor pentru țigările electronice va atinge 194 de euro per litru.

Comparativ cu alte state din Europa, acciza aplicată țigărilor în Republica Moldova rămâne semnificativ mai redusă. De exemplu, în România, acciza este de 139 euro pentru 1.000 de țigări, în Polonia – 157 euro, în Italia – 163 euro, în Cehia – 183 euro, iar în Estonia este de 192 euro. Menținerea unui nivel scăzut al accizelor amplifică diferența de preț dintre produsele din tutun comercializate în Moldova și cele din UE, ceea ce poate crea stimulente pentru contrabanda cu țigarete către piețele europene.

Pe de altă parte, acciza aplicată produselor din tutun încălzit a depășit nivelul din majoritatea statelor UE. În 2025, aceasta era de 62 euro pentru 1.000 de bucăți în România, 68 euro în Ucraina, 64 euro în Italia, 51 euro în Polonia, 42 euro în Cehia și 31 euro în Estonia, în timp ce în Republica Moldova nivelul ajunge la 71 euro pentru 1.000 de bucăți.

Proiectul de lege mai prevede extinderea listei produselor supuse accizării, prin includerea băuturilor cu conținut de zahăr și a articolelor pirotehnice de divertisment și scenă. În cazul băuturilor îndulcite, măsura urmărește reducerea consumului excesiv de zahăr, asociat cu riscuri majore pentru sănătate, precum obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Pentru articolele pirotehnice, accizarea este justificată prin riscurile de siguranță, impactul asupra mediului, poluarea fonică și efectele negative asupra sănătății oamenilor și animalelor.

Proiectul politicii fiscale se află la etapa consultărilor publice, urmând să fie aprobat de Guvern și ulterior supus votului în Parlament.