Timp de două zile, Republica Moldova va fi gazda forumului internațional dedicat industriei de film - CinemaHora

Forumul CinemaHora va aduna la Chișinău, pentru prima oară, în jur de 70 de reprezentanți ai cinematografiei naționale și internaționale, cineaști independenți, producători, reprezentanți ai fondurilor de film, ai asociațiilor cinematografice din Republica Moldova, dar și din țări precum România, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Germania, Danemarca, Muntenegru, Croația, Armenia, Norvegia, Macedonia de Nord, Georgia, Israel și țările Baltice.

„Evenimentul își propune să creeze un dialog despre oportunitățile de cooperare în domeniul producției de film, să stabilească parteneriate și să poziționeze Moldova în context internațional ca o țară deschisă pentru proiecte multiculturale. Moldova are nevoie de reforme, la nivel macro, dar și pe fiecare domeniu. CNC a inițiat o serie de reforme și are o viziune de dezvoltare a acestui domeniu, dar putem excela doar prin cooperare. Or, natura sinergetică a filmului, dar și politicile europene pe domeniu presupun din start coproduții, parteneriate și promovarea reciprocă a culturilor naționale”, a declarat directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev.

Scopul forumului este de a crea o platformă de dialog deschisă și constructivă, cu schimb de bune practici bazate pe politicile și strategiile inovatoare, care să contribuie la crearea de parteneriate, legături și oportunități și la conturarea unui un loc distinct al Moldovei pe harta cinematografică europeană. CinemaHora este totodată o oportunitate unică de a promova țara ca destinație de filmare, de a atrage potențiale investiții străine, de a stimula turismul și imaginea țării în general.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan:

„Astăzi, când ne dorim să îmbrățișăm un parcurs european pe de o parte, iar pe de altă parte să asigurăm și să generăm un conținut audiovizual autohton suficient de rezilient războiului hibrid și mașinăriei de propagandă rusească, parteneriatul internațional este nu doar o opțiune, dar și o necesitate. În acest context, pentru a ne putea integra în circuitul european de film, dar și pentru a beneficia de valoarea artistică, educativă, socială, implementarea unui fond al cinematografiei după modelul țărilor europene este o prioritate.”

Evenimentul, sub genericul „Cooperare multiculturală din perspectiva parteneriatelor din industria de film”, va avea loc pe 16 -17 decembrie.

Pe 16 decembrie, lucrările forumului vor avea loc în Sala Europa a Parlamentului Republicii Moldova, iar agenda va acoperi următoarele subiecte:

Explorarea ecosistemului cinematografic internațional (speakeri: Kalle Richardsen, Simona Baumann, Nika Gričar, Noemi Schory, Laura Georgescu-Baron);
Depășind limitele bugetului: Abordări creative ale finanțării tradiționale – studii de caz (Nikolaj Nikitin, Mihai Manescu, Matiss Kaza, Laura Georgescu-Baron);
Sinergia coproducțiilor: formula unei colaborări de succes în industria de film (Anna Kasimati, Helle Hansen, Marija Nikčević, Konstantina Stavrianou, Elena Stanisheva);
Femeile în film și TV: Provocări și contribuții (Ivona Haller, Mirona Radu, Julia Sinkevych, Marianna Kaat, Gabriela Suciu);
Conexiuni în industria de film și perspective de colaborare.

Ziua de 17 decembrie va fi dedicată Moldovei. Pe parcursul acesteia, participanților la forum le vor fi prezentate proiectele de film ale cineaștilor autohtoni. Cei 40 de oaspeți internaționali vor avea și un program pentru a vizita locații atractive de filmare, inclusiv crame vinicole și vor afla mai multe despre tradițiile sărbătorilor de iarnă.

Forumul este organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sarbatori #companii #cinema

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.