Top 10 cele mai bune destinații culinare în 2023. 7 dintre ele se află în Europa

A fost aleasă cea mai bună destinație culinară pentru anul 2023: Roma, capitala Italiei, a fost desemnată cel mai bun loc pentru delicii gastronomice. Orașul este renumit pentru pastele proaspete, pizza și înghețata cremoasă. În top 10 cele mai bune destinații culinare pentru anul acesta se numără și alte orașe din Europa.

Roma a fost desemnat orașul în care putem merge să mâncăm cea mai bună mâncare din lume anul acesta. Capitala Italiei a primit cele mai bune recenzii de la turiști pentru majoritatea tipurilor de mâncare, de la tocăniță cu carne de vită, până la paste și pizza.

În top 10 cele mai bune destinații culinare se numără și alte două orașe din Italia, Florența și Napoli. Locul doi în top este ocupat de Creta, urmată de Hanoi, capitala Vietnamului.

Locul 5 revine orașului Paris, unde putem mânca cunoscutele croissante la micul dejun și produsele de patiserie, cunoscuții macarons și gama variată de brânzeturi.
În top intră și Barcelona, cu renumita paella, și Lisabona, pe locul 7, unde mesele tradiționale sunt dominate de fructe de mare și de carne de porc.
Ultimele locuri din top sunt ocupate de New Orleans și Jamaica, care le oferă turiștilor preparate mai puțin obișnuite.
Topul destinațiilor culinare în 2023
Roma, Italia
Creta, Grecia
Hanoi, Vietnam
Florența, Italia
Paris, Franța
Barcelona, Spania
Lisabona, Portugalia
Napoli, Italia
New Orleans, SUA
Jamaica

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culinare #orase #destinatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.

#producători de panificație #zahăr importat