Top 10 cele mai bune destinații culinare în 2023. 7 dintre ele se află în Europa

28 Ian. 2023, 19:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Ian. 2023, 19:16 // Actual //  bani.md

A fost aleasă cea mai bună destinație culinară pentru anul 2023: Roma, capitala Italiei, a fost desemnată cel mai bun loc pentru delicii gastronomice. Orașul este renumit pentru pastele proaspete, pizza și înghețata cremoasă. În top 10 cele mai bune destinații culinare pentru anul acesta se numără și alte orașe din Europa.

Roma a fost desemnat orașul în care putem merge să mâncăm cea mai bună mâncare din lume anul acesta. Capitala Italiei a primit cele mai bune recenzii de la turiști pentru majoritatea tipurilor de mâncare, de la tocăniță cu carne de vită, până la paste și pizza.

În top 10 cele mai bune destinații culinare se numără și alte două orașe din Italia, Florența și Napoli. Locul doi în top este ocupat de Creta, urmată de Hanoi, capitala Vietnamului.

Locul 5 revine orașului Paris, unde putem mânca cunoscutele croissante la micul dejun și produsele de patiserie, cunoscuții macarons și gama variată de brânzeturi.
În top intră și Barcelona, cu renumita paella, și Lisabona, pe locul 7, unde mesele tradiționale sunt dominate de fructe de mare și de carne de porc.
Ultimele locuri din top sunt ocupate de New Orleans și Jamaica, care le oferă turiștilor preparate mai puțin obișnuite.
Topul destinațiilor culinare în 2023
Roma, Italia
Creta, Grecia
Hanoi, Vietnam
Florența, Italia
Paris, Franța
Barcelona, ​​Spania
Lisabona, Portugalia
Napoli, Italia
New Orleans, SUA
Jamaica

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.