Iarna extremă a înghețat Afganistanul. Temperaturi de minus 33 de grade

Cel puţin 166 de persoane au murit din cauza valului de frig care s-a abătut asupra Afganistanului în ultimele 20 de zile, a anunţat, sâmbătă, un reprezentant al ministerului afgan pentru gestionarea catastrofelor.

Potrivit lui Abdul Rahman Zahid, alte 88 de persoane au murit în ultima săptămână, ridicând bilanţul total al victimelor la 166, potrivit datelor colectate din 24 dintre cele 34 de provincii ale ţării.

Oficialul afgan a explicat într-un mesaj video că aceste decese au fost cauzate de inundaţii, incendii şi scurtcircuite produse la radiatoare care funcţionează pe bază de gaz, folosite pentru încălzirea locuinţelor. Valorile indicate de termometre au scăzut până la -33 de grade Celsius în anumite regiuni afgane după data de 10 ianuarie.

Aceste temperaturi extreme au fost însoţite uneori de ninsori abundente şi de ploi îngheţate, în timp ce întreruperi ale reţelei de alimentare cu electricitate se produc frecvent.

Organizaţiile de ajutor umanitar au atenţionat înaintea sosirii acestui val de frig că mai mult de jumătate dintre cei 38 de milioane de locuitori ai Afganistanului se află în pragul foametei şi că aproape 4 milioane de copii afgani suferă de malnutriţie.

O sută de locuinţe au fost distruse sau avariate şi aproape 80.000 de vite – o resursă crucială în această ţară extrem de săracă – au murit din cauza frigului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat în această săptămână că 17 persoane au murit într-un sat din provincia Badakhshan din nord-estul Afganistanului din cauza „unei infecţii respiratorii acute”.

„Condiţiile meteorologice dificile au împiedicat echipajele de urgenţă să ajungă în zonă”, au deplâns reprezentanţii OMS.

Ajutorul umanitar internaţional a fost redus considerabil după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan în urmă cu peste doi ani, după retragerea trupelor americane.
Guvernul taliban le-a interzis femeilor afgane să lucreze pentru organizaţii umanitare, obligându-le pe multe dintre acestea să îşi suspende operaţiunile.

Graţie unei excepţii adoptate pentru sectorul sănătăţii, anumite ONG-uri au putut să îşi reia ulterior activităţile din Afganistan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iarna #afganistan #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.