Topul celor mai mari economii ale lumii în 2026: Moldova, între Botswana și Macedonia de Nord

Economia mondială ar urma să ajungă în 2026 la o valoare record de 126 de trilioane de dolari, însă aproape jumătate din această sumă este generată de doar patru state: Statele Unite, China, Germania și Japonia. Datele apar într-o analiză bazată pe prognozele Fondului Monetar Internațional pentru 2026, publicată de platforma Visual Capitalist.

Statele Unite rămân liderul incontestabil al economiei mondiale, cu un PIB estimat la peste 32,3 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 25,6% din întreaga economie globală. Pe locul doi se află China, cu aproape 20,9 trilioane de dolari și o pondere de 16,5% din economia lumii. Germania ocupă poziția a treia, cu 5,4 trilioane de dolari, urmată de Japonia și Regatul Unit. India urcă rapid și este deja a șasea economie a lumii.

Clasamentul include 195 de țări. Republica Moldova se află pe locul 134, cu un PIB estimat la aproximativ 22 de miliarde de dolari. Țara este poziționată între Botswana și Macedonia de Nord, ambele având, la rândul lor, economii estimate la circa 22 de miliarde de dolari.

La coada clasamentului se află cele mai mici state insulare din lume. Ultimul loc este ocupat de Tuvalu, cu o economie estimată la doar 0,1 miliarde de dolari. Înaintea sa sunt Nauru, Insulele Marshall, Palau și Kiribati, toate cu economii sub un miliard de dolari.

Analiza arată și o schimbare treptată a centrului economic global către Asia. China continuă să înregistreze o creștere economică solidă, iar India și Indonezia sunt considerate printre economiile care ar putea schimba echilibrul economic mondial în următorii ani. În același timp, economii tradițional puternice precum Germania și Japonia continuă să se confrunte cu ritmuri lente de creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economiile lumii #top mondial #clasament #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului a coborât la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, pe fondul optimismului investitorilor că traficul prin Strâmtoarea Ormuz va fi reluat în curând, după acordul interimar convenit între Statele Unite și Iran, relatează Euronews.

Cotația petrolului Brent, reper pentru piețele internaționale, a scăzut sub pragul de 80 de dolari pe baril pentru prima dată din martie. În tranzacțiile de miercuri dimineață, Brent era cotat la aproximativ 78 de dolari pe baril, iar petrolul american WTI se tranzacționa în jurul valorii de 75 de dolari pe baril.

Scăderea vine după ce piețele au reacționat pozitiv la perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul săptămânii. Ruta maritimă este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate, iar perturbările din ultimele luni au alimentat temerile privind o nouă criză energetică globală.

În perioada celor mai intense tensiuni dintre Washington și Teheran, prețul petrolului Brent s-a apropiat de 120 de dolari pe baril, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și a costurilor energiei în numeroase state. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, blocajele din Strâmtoarea Ormuz au provocat una dintre cele mai grave perturbări ale aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale.

Analiștii consideră că reluarea traficului maritim va permite revenirea graduală a exporturilor de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic, însă avertizează că piața nu va reveni imediat la normal. Chiar dacă navele vor putea traversa din nou strâmtoarea fără restricții, industria energetică are nevoie de timp pentru a recupera pierderile și pentru a restabili fluxurile comerciale afectate de conflict.

Deși ieftinirea petrolului reprezintă o veste bună pentru consumatori, efectele asupra facturilor la energie din Europa ar putea întârzia. În timpul conflictului, costurile de transport și primele de asigurare pentru nave au crescut semnificativ, iar revenirea acestora la nivelurile anterioare este esențială pentru ca reducerea prețurilor internaționale să fie resimțită și de populație.

Și piața gazelor naturale a reacționat pozitiv la perspectivele de detensionare. Prețurile gazelor în Europa au coborât sub 42 de euro pe megawatt-oră, pe fondul așteptărilor că exporturile din regiunea Golfului vor reveni treptat la normal. Cu toate acestea, investitorii urmăresc în continuare situația din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, după informațiile privind posibile daune produse unor instalații energetice în timpul conflictului.