Tot mai multe probleme pe aeroporturile europene. La Paris zeci de zboruri au fost anulate

Companiile aeriene s-au străduit sâmbătă să livreze bagajele pasagerilor din întreaga lume, după ce o defecţiune tehnică a blocat cel puţin 1.500 de bagaje pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris, cea mai recentă dintre numeroasele încurcături care au afectat călătorii în această vară.

Sistemul de sortare a bagajelor de pe aeroport a avut o defecţiune tehnică vineri, care a făcut ca 15 zboruri să plece fără bagaje, lăsând aproximativ 1.500 de bagaje la sol, potrivit companiei care operează aeroportul. Aeroportul a gestionat în total aproximativ 1.300 de zboruri vineri, a precizat operatorul.

Activiştii sindicali au declarat că mult mai mulţi pasageri au zburat fără bagaje, aparent din cauza efectelor secundare ale defecţiunii iniţiale, potrivit AP.

Acest lucru a avut loc în condiţiile în care lucrătorii aeroportuari sunt în grevă pe aeroporturile franceze pentru a cere mai multe angajări şi salarii mai mari pentru a ţine pasul cu inflaţia globală ridicată. Din cauza grevei, autorităţile aviatice au anulat 17% din zborurile de pe aeroporturile din Paris vineri dimineaţă, iar alte 14% au fost anulate sâmbătă.

Pasagerii de pe zborurile anulate au fost avertizaţi cu câteva zile înainte de zborurile lor. Scena de sâmbătă la Charles de Gaulle a fost aglomerată, dar tipică pentru primul weekend din iulie, când începe sezonul de vară al călătoriilor în Franţa.

Sindicatele plănuiesc să continue greva duminică, dar până acum nu au fost anulate zboruri. Ei au ameninţat că vor reînnoi greva la sfârşitul săptămânii viitoare dacă negocierile cu conducerea companiei nu vor reuşi să găsească un compromis.

Până acum, aeroporturile franceze au fost în mare parte ferite de haosul văzut recent pe aeroporturile din Londra, Amsterdam şi alte câteva oraşe europene şi americane. Companiile aeriene şi aeroporturile care au redus numărul de locuri de muncă în timpul crizei COVID-19 se străduiesc să ţină pasul cu cererea în creştere, în condiţiile în care călătoriile reîncep după doi ani de restricţii legate de virus.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#zborurie #bagaje #aeroporturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.