Toţi banii din lume nu sunt suficienţi să îi salveaze: Miliardarii chinezi şi-au pierdut ruta preferată către Europa

04 Aug. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Pentru super-bogaţii Chinei care doreau să fugă de blocajele cauzate de pandemie şi de tensiunile politice ale guvernului, Portugalia era destinaţia perfectă, cunoscută pentru stilul de viaţă accesibil şi mai ales pentru celebrele „vize de aur”, care dau acces investitorilor chinezi la cetăţenie europeană pentru doar 350.000 de euro, scrie Bloomberg.

Această combinaţie de facilităţi oferită de Portugalia a atras în ultimii ani ca un magnet mii de miliardari chinezi, care au adus nu mai puţin de un miliard de dolari pe an ţării, vârful investiţiilor fiind atins în 2014.

Opt ani mai târziu valul de miliardari chinezi care luau cu asalt ţara pare că s-a blocat.

Problema nu are legătură cu cererea, pentru că potrivit datelor din ce în ce mai mulţi super-bogaţi vor să părăsească China sau au un plan pregătit în acest scop. Numai în 2021 10.000 de super-bogaţi căutau să iasă din China şi odată cu ei cel puţin 48 de miliarde de dolari. În trecut, aceştia puteau folosi ca portiţă de scăpare vizele de aur, dar oportunitatea s-a evaporat.

În prezent, chinezii care vor să plece cu miliardele de dolari din China se lovesc de restricţii create atât de guvernul chinez cât şi de restricţiile europene. UE s-a pronunţat din ce în ce mai agresiv împotriva programelor de rezidenţă şi cetăţenie oferite prin intermediul investiţiilor. Momentan 10 state membre oferă astfel de facilităţi, iar ţări precum Cipru sau Malta au renunţat la proiectele lor privind vizele de aur, după ce au fost examinate de oficialii europeni.

În cazul Portugaliei, procesul presupune un interviu în persoană pentru obţinerea vizei, însă restricţiile de călătorie impuse de China pe fondul pandemiei au făcut acest proces aproape imposibil de realizat pentru oricine vrea să părăsească ţara.

Pentru miliardarii chinezi asta înseamnă că opţiunile lor de refugiu din calea propriului guvern sunt din ce în ce mai puţine, iar pe liderii de afaceri şi brokerii imobiliari din Portugalia blocajul îi lasă fără o sursă importantă de investiţii străine.

„Foarte mulţi investitori chinezi au venit cu bani aici după ce am lansat programul vizelor şi au început să lucreze alături de noi”, a declarat Bernardo Mendia, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie pentru Portugalia şi China.

Magnaţii chinezi au băgat bani grei în ţară, ajungând să investească în companii energetice, medicale, de construcţie şi aviaţie. Cifrele oficiale arată că Portugalia a acordat aproape 10.000 de paşapoarte de aur începând din 2012, iar majoritatea au ajuns la cetăţeni chinezi.

În prezent, doar 16% din solicitanţii acceptaţi provin din China, în scădere cu 81% faţă de vârful din 2014.

„Vizele de aur sunt extrem de importante, pentru că au ajutat foarte mult economia. Este un instrument fantastic pentru că oferă acces la o investiţie sigură cu un randament ridicat”, a declarat  Alexandra Victoria-Bonte, co-fondator al One Stop Properties din Lisabona.

Noile restricţii şi întârzierile în materie de vize se traduc pentru Portugalia în pierderea unei surse importantă de bani, care au transformat radical ţara şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică.

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.