Tragic! Un avion cu 50 de persoane la bord, printre care și șapte copii s-a prăbușit în Indonezia

Sistemul de monitorizare al traficului aerian Flightradar24 a anunţat pe Twitter că zborul SJ182 „a pierdut mai mult de 3.000 de metri altitudine în mai puţin de un minut, la circa 4 minute după ce a decolat din Jakarta”, la orele locale 14:30 (07:30 GMT).

Potrivit Metro TV, avionul era un Boeing B737-500.

Un oficial local al guvernului a declarat pentru Kompas TV că un pescar a găsit ceea ce pare a fi epava avionului, în ape la nord de Jakarta, iar căutările continuă. Alte posturi de televiziune arată imagini cu presupusele resturi ale epavei .

„Am găsit nişte cabluri, o pereche de blugi şi bucăţi de metal în apă”, a declarat un oficial indonezian în domeniul securităţii pentru CNNIndonezia.com.

Sriwijaya Air a anunţat că încearcă să adune mai multe detalii despre zbor înainte de a veni cu un comunicat oficial.

La sfârşitul lui 2018, un Boeing 737 MAX al companiei indoneziene Lion Air s-a prăbuşit lângă Jakarta, provocând moartea tuturor celor 189 de pasageri şi a membrilor echipajului. Avionul ce a dispărut de pe radare sâmbătă este un model mult mai vechi.

La bord erau doi piloți, 4 stewardese. Printre pasageri se numărau 46 de adulți, 7 copii și 3 bebeluși.

#avion #Indonezia #prăbușit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.