Trei miliarde lei investiții? Doar pe hârtie! În realitate, sunt datorii și proiecte neexecutate din 2025

09 Dec. 2025, 09:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2025, 09:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.