Trenurile spre Europa vor merge pe curent! Moldova primește finanțare pentru electrificare

Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiții de 2,8 miliarde EUR prin programul Connecting Europe Facility (CEF), care va finanța 94 de proiecte destinate modernizării transportului pe întreg continentul. Inițiativa vizează căi ferate mai ecologice, porturi și terminale modernizate, rețele de trafic digitalizate și infrastructuri mai reziliente la schimbările climatice.

Pentru Republica Moldova, pachetul include o finanțare nerambursabilă de 3,5 milioane EUR, destinată modernizării conexiunii feroviare Iași (România) – Ungheni (Moldova). Proiectul prevede reabilitarea unei linii duble și a unei linii simple, reducând semnificativ timpul de deplasare peste Prut și mărind capacitatea de transport transfrontalier de marfă și pasageri. Totodată, va fi realizată prima electrificare a unei linii feroviare din Republica Moldova, eliminând unul dintre cele mai importante blocaje de infrastructură la granița cu UE.

Autoritățile de la Chișinău salută decizia Bruxelles-ului, subliniind că electrificarea legăturii feroviare cu Iași-ul va accelera integrarea Republicii Moldova în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și va stimula comerțul regional în coridorul UE–Moldova–Ucraina. De la asocierea la CEF, în 2023, Moldova și Ucraina pot aplica în mod direct la fonduri europene pentru proiecte de infrastructură strategică.

Comisarul european pentru transporturi a declarat că „investițiile anunțate astăzi susțin obiectivele Pactului Verde și consolidează reziliența rutelor de transport la nivel european, inclusiv în vecinătatea estică”. Lucrările pe tronsonul Iași–Ungheni sunt programate să înceapă în a doua jumătate a anului 2026, cu finalizare estimată în 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#electrificare #bani #tren #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.