Tesla, GM și VW, lăsate în urmă! Revoluția auto vine din China

Producătorii auto chinezi precum BYD și Chery rescriu regulile competiției globale, dezvoltând modele noi într-un ritm dublu față de rivalii occidentali și cucerind piețele internaționale cu o viteză fără precedent. Potrivit unei investigații Reuters, constructorii auto chinezi reușesc să lanseze un model complet nou în doar 18 luni – comparativ cu cei 5-10 ani necesari în Europa sau SUA – ceea ce le oferă un avantaj competitiv major într-o perioadă de transformări rapide în industria auto, notează Reuters.

Un exemplu grăitor este Chery, care în doar șase săptămâni a reconfigurat complet SUV-ul Omoda 5 pentru piața europeană, adaptându-l pentru drumurile sinuoase și exigențele de viteză din Vest. „Așa ceva este imposibil la un producător european”, a declarat Riccardo Tonelli, inginer-șef la Chery, care a lucrat anterior în industria auto din Italia.

BYD, cel mai mare constructor auto din China, este considerat de experți o amenințare strategică pentru giganții mondiali, datorită structurii sale integrate: compania produce intern majoritatea componentelor și are o forță de muncă de 900.000 de angajați. Cultura muncii intensă, cu zile de 12 ore, 6 zile pe săptămână, permite o accelerare masivă a proiectării și producției.

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. În 2024, atât BYD, cât și Chery și-au majorat vânzările globale cu aproximativ 40%, în timp ce Tesla a înregistrat primul declin anual, pe fondul lipsei unor modele noi și controverselor generate de comportamentul politic al lui Elon Musk.

Piața chineză, odinioară dominată de companii străine, a fost preluată rapid de giganții locali: dacă în 2020, primii cinci producători străini vindeau anual 9,4 milioane de vehicule în China, în 2024 cifra a scăzut la 6,4 milioane. În același timp, primii cinci producători chinezi și-au dublat vânzările, ajungând la 9,5 milioane de unități.

În fața acestei ofensive, SUA și Europa au impus tarife vamale și acuză China de subvenții incorecte. Totuși, experții consideră că principala forță disruptivă a industriei auto chineze rămâne viteza amețitoare cu care reușește să inoveze, să producă și să livreze, amenințând serios poziția tradițională a producătorilor occidentali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BYD #auto #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.