Serviciile aduc 44% din exporturi! Moldova și-a mutat economia în cloud

03 Iul. 2025, 11:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iul. 2025, 11:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova marchează performanțe istorice la capitolul export de servicii, arată o analiză a economistului Veaceslav Ioniță bazată pe ultimele statistici publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Primele trei luni ale acestui an au adus 626 milioane USD încasări din servicii – cel mai mare volum pentru un trimestru I, cu 10 % peste nivelul din 2024.

La ritmul actual, valoarea anualizată a exporturilor de servicii urcă la 2,8 miliarde USD, iar depășirea pragului simbolic de 3 miliarde până la sfârșitul lui 2025 devine plauzibilă, subliniază Ioniță. Ponderea serviciilor în totalul exporturilor a atins un maxim istoric de 44,5 %, semn că Moldova migrează de la o economie axată pe bunuri spre una dominată de servicii.

IT-ul rămâne locomotiva absolută, cu 686 milioane USD – aproape un sfert din întregul export de servicii. Economistul remarcă „succesul tinerilor care, lucrând de acasă, generează valoare adăugată pentru piața globală”. Pe locul doi se situează transporturile (inclusiv componenta aeriană) cu 561 milioane USD, iar podiumul este completat de serviciile pentru afaceri (BSS) — 279 milioane USD, sector revigorat după includerea, în 2023, în regimul fiscal preferențial al parcurilor IT.

Printre ramurile cu potențial accelerat se numără educația, care trece pentru prima dată de 100 milioane USD, și serviciile medicale, evaluate la 67 milioane USD, pe fondul cererii internaționale în creștere.

Pentru prima oară, serviciile acoperă aproape jumătate din exporturile Moldovei exact când exporturile de bunuri scad. Drept consecință, balanța comercială la servicii este pozitivă, cu un excedent de circa 900 milioane USD, compensând o parte din deficitul provocat de importurile de mărfuri.

„În timp ce multe sectoare industriale stagnează, exporturile de servicii au devenit locomotiva economiei moldovenești, adaptându-se rapid și generând venituri stabile”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!