Trump lovește din nou: Avalanșă de tarife vamale declanșează haos în comerțul global

Administrația Trump a anunțat oficial un nou pachet amplu de tarife vamale, după expirarea termenului-limită pentru încheierea acordurilor comerciale. Deși lista țărilor afectate și procentele aplicate sunt acum cunoscute, logica din spatele acestor decizii rămâne neclară. scrie Reuters.

„Avem acum claritate în formă, dar nu și în fond. Lista țărilor și a tarifelor e publică, dar raționamentul din spatele acestor cifre este departe de a fi transparent”, afirmă analiștii.

Măsurile, extinse la scară globală, par să indice mai degrabă începutul unui nou regim comercial internațional dominat de impredictibilitate, decât o soluție punctuală. „Nu există învingători reali. Administrația americană poate revendica o victorie politică, dar economic vorbim de prețuri mai mari, lanțuri de aprovizionare afectate și o încetinire a creșterii economice”, avertizează experții.

Chiar și țările care au fost taxate cu un „modest” 10% nu au motive de sărbătoare. Peisajul comercial global rămâne fragmentat, iar volatilitatea normativă domină. În plus, există incertitudini privind caracterul definitiv al acestor tarife. „Nu este clar dacă acestea sunt ratele finale sau dacă mai urmează negocieri. Reacția reținută a piețelor reflectă tocmai această expectativă: e real sau va fi recalibrat?”

Până în acest moment, piețele au reacționat cu moderație, iar impactul a fost oarecum amortizat de recentele acorduri comerciale cu Uniunea Europeană, Japonia și Coreea de Sud, precum și de amânarea cu 90 de zile acordată Mexicului. Președintele Trump a afirmat, totodată, că negocierile cu China „evoluează rezonabil de bine”, sugerând că alți pași diplomatici sunt încă posibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #tarife #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.