„Statul ne ignoră, băncile ne jefuiesc” – fermierii din Ștefan Vodă. Catlabuga răspunde cu promisiuni

31 Iul. 2025, 14:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2025, 14:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Situația dramatică a agricultorilor din sudul Moldovei, afectați de seceta din acest an, a fost subiectul discuției dintre fermierii din raionul Ștefan Vodă și ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga. Fermierii acuză lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin și subvenționare, menționând că în ultimii patru ani nu s-au elaborat soluții care să le asigure sustenabilitatea.

Fermierul Sergiu Stefanco a criticat criteriile de eligibilitate pentru ajutorul oferit de stat în 2024, în special plafonul de 70% al gradului de afectare, care a exclus multe gospodării: „Noi am fost afectați cu 50-60%, dar nu am primit niciun leu. Statul vorbește de 200 de milioane, dar nici măcar datoriile de 15 milioane către fermieri nu sunt achitate.”

Acesta a subliniat și problemele legate de TVA și impozite, cerând autorităților să protejeze fermierii care nu sunt plătitori de TVA și să creeze mecanisme de acces la finanțare: „România a elaborat credite pentru capital circulant și investiții, cu termene de 5 și 10 ani. De ce nu putem și noi? Sistemul bancar înregistrează profituri record, dar fermierii rămân fără sprijin.”

În replică, ministra Ludmila Catlabuga a recunoscut problemele majore din sectorul agricol, mai ales legate de sistemele de irigare distruse sau abandonate: „Înțelegem ce înseamnă irigarea la scară mare și suntem pregătiți să discutăm tehnic, cu soluții reale. Nu v-am ignorat și vrem să pornim un dialog transparent. Tot voi le-ați distrus și furat sistemele de irigare”.

Fermierii au cerut ca Ministerul Agriculturii să organizeze consultări publice și să implice asociațiile de profil în procesul decizional, pentru ca soluțiile să fie adaptate realității din teren. Discuțiile vor continua, însă agricultorii avertizează că, fără măsuri concrete, mulți producători nu vor rezista următorului sezon agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.