„Statul ne ignoră, băncile ne jefuiesc” – fermierii din Ștefan Vodă. Catlabuga răspunde cu promisiuni

Situația dramatică a agricultorilor din sudul Moldovei, afectați de seceta din acest an, a fost subiectul discuției dintre fermierii din raionul Ștefan Vodă și ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga. Fermierii acuză lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin și subvenționare, menționând că în ultimii patru ani nu s-au elaborat soluții care să le asigure sustenabilitatea.

Fermierul Sergiu Stefanco a criticat criteriile de eligibilitate pentru ajutorul oferit de stat în 2024, în special plafonul de 70% al gradului de afectare, care a exclus multe gospodării: „Noi am fost afectați cu 50-60%, dar nu am primit niciun leu. Statul vorbește de 200 de milioane, dar nici măcar datoriile de 15 milioane către fermieri nu sunt achitate.”

Acesta a subliniat și problemele legate de TVA și impozite, cerând autorităților să protejeze fermierii care nu sunt plătitori de TVA și să creeze mecanisme de acces la finanțare: „România a elaborat credite pentru capital circulant și investiții, cu termene de 5 și 10 ani. De ce nu putem și noi? Sistemul bancar înregistrează profituri record, dar fermierii rămân fără sprijin.”

În replică, ministra Ludmila Catlabuga a recunoscut problemele majore din sectorul agricol, mai ales legate de sistemele de irigare distruse sau abandonate: „Înțelegem ce înseamnă irigarea la scară mare și suntem pregătiți să discutăm tehnic, cu soluții reale. Nu v-am ignorat și vrem să pornim un dialog transparent. Tot voi le-ați distrus și furat sistemele de irigare”.

Fermierii au cerut ca Ministerul Agriculturii să organizeze consultări publice și să implice asociațiile de profil în procesul decizional, pentru ca soluțiile să fie adaptate realității din teren. Discuțiile vor continua, însă agricultorii avertizează că, fără măsuri concrete, mulți producători nu vor rezista următorului sezon agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stefan voda #seceta #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina