Ucraina lovește imperiul lui Deripaska: Active de 50 de milioane de euro confiscate

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a fost impus sechestru pe activele oligarhului rus Oleg Deripaska, evaluate la aproape 50 de milioane de euro. Decizia instanței vizează o cantitate semnificativă de materii prime industriale, constând în aproape 500.000 de tone de bauxită și aluminiu produs pe teritoriul Ucrainei înainte de invazia rusă.

Materiile prime erau depozitate la uzina de alumină din Nikolaev, anterior deținută de Deripaska. Valoarea estimată a bunurilor confiscate depășește 2,11 miliarde de grivne (aproximativ 47 de milioane de euro), a precizat SBU. Aceste resurse strategice reprezintă componente esențiale pentru producția de aluminiu la fabricile rusești din cadrul companiei „Rusal,” controlată de Deripaska.

Conform anchetei, proprietarul oficial al materiilor prime era o entitate comercială înregistrată într-o țară din Uniunea Europeană. Totuși, firma era de facto sub controlul oligarhului și era utilizată pentru a derula tranzacții cu uzina de alumină din Nikolaev. Materiile prime urmau să fie exportate în Rusia, însă autoritățile ucrainene au blocat transportul la începutul anului 2023.

Oleg Deripaska, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, deține afaceri implicate în sprijinirea complexului militar-industrial al Rusiei. Potrivit SBU, fabricile acestuia produc componente pentru rachete balistice „Iskander,” drone militare și sisteme radar.

În context, autoritățile ucrainene i-au adus lui Deripaska acuzații în absență pentru implicare în finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Totodată, toate activele acestuia din Ucraina, inclusiv diverse unități industriale, au fost naționalizate.

Deripaska este sub sancțiunile Statelor Unite din aprilie 2018, fiind considerat un susținător al Kremlinului. După invazia Rusiei în Ucraina, și alte state, precum Uniunea Europeană și Marea Britanie, au introdus restricții împotriva sa. În urma acestor măsuri, oligarhul a pierdut cetățenia cipriotă, obținută în 2017.

Într-un interviu acordat în august 2024 publicației japoneze Nikkei Asia, Deripaska a calificat războiul din Ucraina drept „o nebunie” și a criticat creșterea cheltuielilor militare ale Rusiei. El a solicitat încetarea imediată a focului, reiterând o poziție exprimată anterior în martie 2022, la o lună după începerea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ucriana #Deripaska #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).