UE pregătește noi reguli privind capsulele de cafea

Comisia Europeană va anunţa în zilele următoare noi reguli care vizează industria de ambalaje, de la capsulele de cafea şi până la sticlele din plastic de folosinţă unică, în încercarea de a reduce cantitatea de deşeuri generată, transmite Bloomberg.

„O economie circulară a ambalajelor va ajuta la decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale. Cantitatea de ambalaje a crescut mai rapid în ultimii ani decât venitul naţional brut, ceea ce a condus la creşterea emisiilor de CO2 şi a altor emisii poluante, precum şi la supra exploatarea resurselor naturale, a pierderii de diversitate şi la poluare”, se arată în documentul de lucru al Comisiei Europene consultat de Bloomberg.

Noile reguli se vor aplica în mai multe sectoare precum producţia de alimente şi fabricaţia produselor chimice.

În Uniunea Europeană aproximativ 40% din cantitatea de plastic şi jumătate din cea de hârtie sunt utilizate la ambalaje iar designul lor face deseori dificilă reutilizarea sau reciclarea. Măsurile ar urma să acopere o gamă largă de la abţibildurile de pe mere şi până la pungile de unică folosinţă.

Potrivit informațiilor, companiilor li se va cere să folosească cât mai puţine ambalaje, în timp ce ţările vor trebui să se asigure că 65% din totalul deşeurilor de ambalaje sunt reciclate până la finele lui 2025.

#capsule #pungi #cafea #deseuri #plastic #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA