Uleiul ajunge ca aurul? Criza răsăritei se adâncește! În hambarele fermierilor au mai rămas 80 mii de tone

În sezonul agricol 2023-2024 în Republica Moldova a fost colectată o recoltă de floarea soarelui de 726 mii tone semințe, volumul încadrându-se în media ultimelor 10 ani. Exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie 2023 – martie 2024 au constituit 362,3 mii tone, iar ulei a fost exportat 186,5 mii tone, constată Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Estimările economistului în baza recoltei și a datelor exporturilor companiilor din Republica Moldova, dar și a celor din Transnistria relevă că recolta globală de pe ambele maluri ale Nistrului a constituit 825 mii tone.

Or, potrivit lui Rija, dacă e să convertim exporturile de semințe de floarea soarelui și ulei în materie primă pură, atunci în perioada iulie 2023 – martie 2024 din țară a fost livrat un volum total de 786,1 mii tone de cultură oleaginoasă.

„Volumul exporturilor a atins o cifră record în ultimii zece ani Una din cauze este determinată de creșterea exporturilor de ulei de floarea-soarelui, pe fundalul majorării capacităților de procesare a fabricilor din Bălți (1200 tone/zi) și Giurgiulești (700 tone/zi). Un alt motiv este activizarea exporturilor de floarea-soarelui în ultimele două luni: în februarie 2024 – 71,3 mii tone, în martie 2024 – 53,1 mii tone”, susține economistul.

Urmare a majorării exporturilor de floarea soarelui și ulei, rezultă un fenomen firesc – reducerea soclurilor de floare-soarelui. Astfel, din cele 786, 1 mii tone de floarea-soarelui ieșite per total, 742,9 mii tone sunt colectate din partea Republicii Moldova, restul 43,2 mii tone din Transnistria.

Astfel, potrivit estimărilor volumul de floarea-soarelui rămas în țară este de 80 mii tone în partea dreaptă a Nistrului, iar cumulativ cu stânga Nistrului ajunge la 130-140 mii tone. Volum care la începutul lunii aprilie era la nivel minim, care de ceva vreme nu a mai fost în Republica Moldova.

Cantitatea mică de floarea soarelui rămasă în țară influențează majorarea prețurilor de achiziție.

„Astfel, holdingul Trans Oil a majorat marți, pe 2 aprilie, prețul de achiziție pentru floarea soarelui cu 4,4%, până la 7 050 lei/t după ce a fost constatată insuficiența stocurilor în țară. Majorarea prețurilor era estimată încă acum două săptămâni. Însă prețul de la moment nu este maxim, rezerva fiind de 100 – 500 lei/tonă. Din punct de vedere tactic, traderul poate negocia un preț mai mare, în funcție de volum și termeni de achitare”, spune Rija.

Ce ține de compararea prețului în Bazinul Mării Negre, scumpirile au început din luna martie. În portul Constanța de la 405 euro/t (pe 6 martie) la 430 euro/t (3 aprilie). Procesatorul din Galați ,,Prutul” a ridicat prețul la 405 $/t (la începutul lunii martie prețul oferit era de 385 $/t), iar cel din Slobozia „Expur Groupe” – la 410 $/t. În porturile Reni/Izmail majorarea a fost de la 290 $/t (pe 6 martie) la 300 $/t (3 aprilie). În Giurgiulești prețul din martie era constant la 370 $/t, și în aprilie a crescut la 390 $/t.

Cu toate că pe parcursul lunii martie, prețul la ulei de floarea soarelui în Bazinul Mării Negre a fost în creștere, o analiză a dinamicii prețurilor de export ulei din Republica Moldova, arată o diminuare a acestuia comparativ cu luna februarie (14,63 lei/kg în martie, contra 15,01 lei/kg în februarie). Asta și este motivul pentru care în Republica Moldova prețul de achiziție la floare a stagnat contractele pentru ulei au fost încheiate la un preț mai mic, iar prețul de vânzare a șrotului este și el mai jos comparativ cu România.

Comparativ cu prețurile din Bazinul Mării Negre, prețurile în Republica Moldova rămân competitive, iar industria locală încearcă să-și mențină poziția în piață. Convertit în dolari fără TVA prețul la floarea soarelui atinge 370 $/t la Bălți, iar dacă luăm în calcul costurile de transport de 40 $/t până la Galați, prețul oferit în Republica Moldova la moment este mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confiscarea rezervelor rusești înghețate este legală, afirmă comisarul european pentru economie

Confiscarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a sprijini Ucraina este în conformitate cu dreptul internațional, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Oficialul a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să adopte această măsură, argumentând că „agresorul trebuie să răspundă pentru daunele provocate”.

„Există un principiu bine stabilit în dreptul internațional conform căruia agresorul poartă responsabilitatea pentru daunele cauzate. Prin urmare, trebuie să găsim modalități de a obliga Rusia să plătească pentru distrugerile provocate Ucrainei”, a afirmat Dombrovskis. Acesta a cerut analizarea și elaborarea tuturor opțiunilor posibile pentru implementarea acestei măsuri.

Asigurări privind baza juridică

Dombrovskis a menționat că confiscarea trebuie să fie „fundamentată juridic” pentru a rezista unor eventuale contestații în instanță. El a adăugat că înghețarea activelor rusești a reprezentat deja un pas important și a respins temerile legate de riscurile pentru stabilitatea financiară a UE.

Conform Bloomberg, Serviciul European de Acțiune Externă efectuează evaluări noi privind riscurile financiare și economice asociate confiscării activelor rusești. Discuțiile au primit un nou impuls pe fondul temerilor că SUA ar putea reduce sprijinul financiar pentru Ucraina după inaugurarea președintelui ales Donald Trump.

După invazia Rusiei în Ucraina, țările occidentale au blocat active rusești în valoare de aproximativ 280 de miliarde de euro. Până în prezent, doar veniturile generate de aceste fonduri – estimate la 3-5 miliarde de euro anual – au fost utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Țările G7 au convenit anterior asupra unui împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, care urma să fie rambursat din veniturile provenite din activele rusești. În cadrul acestui acord, SUA și UE ar fi urmat să contribuie cu câte 20 de miliarde de dolari, iar restul de 10 miliarde să fie acoperite de Marea Britanie, Japonia și Canada.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat orice încercare de confiscare a activelor rusești drept „furt” și a avertizat că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns din partea Rusiei.

Decizia de confiscare a activelor rusești continuă să fie un subiect controversat, dar liderii UE consideră că măsura este esențială pentru sprijinirea eforturilor de reconstrucție a Ucrainei.