Un dolar puternic, o sabie cu două tăişuri. O nouă presiune pe scumpirile din Republica Moldova

Deprecierea euro față de dolarul american va genera noi scumpiri în Republica Moldova. Cu mai mulți euro va fi cumpărată aceiași sumă de dolari, respectiv importurile vor fi mai scumpe. Este vorba de carburanți și gazul achiziționat din Federația Rusă. Resursele energetice mai scumpe vor genera un val de scumpiri în lanț.

Euro se depreciază şi dolarul se apreciază pentru că avem o diferenţă de dobânzi la Băncile Centrale. FED-ul, Banca Centrală a Statelor Unite, creşte dobânda destul de hotărât pentru că economia americană nu este atât de afcetată de contextul acesta global, războiul declanşat de Rusia în Ucraina, şi pentru a tempera inflaţia. Pe de altă parte Zona Euro, în special ţările care au adoptat moneda euro, sunt mai dependente comercial de Rusia şi Ucraina pe hidrocarburi, cereale şi metale şi atunci, automat, riscul de recesiune şi de inflaţie este mult mai mare în Europa, inclusiv în Republica Moldova care este în imediata vecinătate a Ucrainei.

Leul moldovenesc este cotat direct faţă de dolar și indirect față de euro. Deci o depreciere a euro faţă de dolar duce şi la deprecierea leului faţă de dolar. Practic noi nu importăm atât de mult direct din Statele Unite. Bariliul are o cotaţie în dolar, dacă vorbim punctual doar de ea, avem influenţa cotaţiei dolarului asupra preţului bariliului şi automat materia primă pentru combustibil, dar este doar un sector izolat. De altfel, republica Moldova cu SUA nu au relaţii comerciale atât de intense precum cele în Zona Euro. Deci practic noi importăm 45% din Zona Euro şi aceasta la rândul ei importă semnificativ din SUA şi ca atare, pe lanţ, toate aceste scumpiri, pentru că dolarul este mai scump ca să fie cumpărat, vor duce la scumpirea importurilor moldovenești deci o nouă presiune asupra inflaţiei.

Automat creşterea preţurilor în Republica Moldova. Aceasta ar fi principala consecinţă, din punct de vedere al inflaţiei. Deci realimentarea inflaţiei pe piaţa domestică şi apoi pentru noi ca investitori persoane fizice cred că este un semnal că ar trebui ne diversificăm economiile în aceste trei valute leu, euro şi dolar tocmai că prin acest joc al aprecierii şi deprecierii unor monede, per total, portofoliul nostru de economii, depozite să nu sufere fluctuaţii majore. Pentru că ce câştigăm pe componenta de dolar vom pierdere pe cea de euro.

Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce alimentează şi mai mult inflaţia. De exemplu, carburanții şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două resurse energetice a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina. Conform specialiştilor, acest lucru înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.