Un dolar puternic, o sabie cu două tăişuri. O nouă presiune pe scumpirile din Republica Moldova

18 Iul. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iul. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Deprecierea euro față de dolarul american va genera noi scumpiri în Republica Moldova. Cu mai mulți euro va fi cumpărată aceiași sumă de dolari, respectiv importurile vor fi mai scumpe. Este vorba de carburanți și gazul achiziționat din Federația Rusă. Resursele energetice mai scumpe vor genera un val de scumpiri în lanț.

Euro se depreciază şi dolarul se apreciază pentru că avem o diferenţă de dobânzi la Băncile Centrale. FED-ul, Banca Centrală a Statelor Unite, creşte dobânda destul de hotărât pentru că economia americană nu este atât de afcetată de contextul acesta global, războiul declanşat de Rusia în Ucraina, şi pentru a tempera inflaţia. Pe de altă parte Zona Euro, în special ţările care au adoptat moneda euro, sunt mai dependente comercial de Rusia şi Ucraina pe hidrocarburi, cereale şi metale şi atunci, automat, riscul de recesiune şi de inflaţie este mult mai mare în Europa, inclusiv în Republica Moldova care este în imediata vecinătate a Ucrainei.

Leul moldovenesc este cotat direct faţă de dolar și indirect față de euro. Deci o depreciere a euro faţă de dolar duce şi la deprecierea leului faţă de dolar. Practic noi nu importăm atât de mult direct din Statele Unite. Bariliul are o cotaţie în dolar, dacă vorbim punctual doar de ea, avem influenţa cotaţiei dolarului asupra preţului bariliului şi automat materia primă pentru combustibil, dar este doar un sector izolat. De altfel, republica Moldova cu SUA nu au relaţii comerciale atât de intense precum cele în Zona Euro. Deci practic noi importăm 45% din Zona Euro şi aceasta la rândul ei importă semnificativ din SUA şi ca atare, pe lanţ, toate aceste scumpiri, pentru că dolarul este mai scump ca să fie cumpărat, vor duce la scumpirea importurilor moldovenești deci o nouă presiune asupra inflaţiei.

Automat creşterea preţurilor în Republica Moldova. Aceasta ar fi principala consecinţă, din punct de vedere al inflaţiei. Deci realimentarea inflaţiei pe piaţa domestică şi apoi pentru noi ca investitori persoane fizice cred că este un semnal că ar trebui ne diversificăm economiile în aceste trei valute leu, euro şi dolar tocmai că prin acest joc al aprecierii şi deprecierii unor monede, per total, portofoliul nostru de economii, depozite să nu sufere fluctuaţii majore. Pentru că ce câştigăm pe componenta de dolar vom pierdere pe cea de euro.

Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce alimentează şi mai mult inflaţia. De exemplu, carburanții şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două resurse energetice a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina. Conform specialiştilor, acest lucru înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

03 Mai 2026, 10:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Mai 2026, 10:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!