Britanicii au probleme și cu micul dejun. S-a scumpit cu peste 70% în doi ani

Costul produselor de bază care alcătuiesc un mic dejun obişnuit a crescut cu peste 70% în ultimii doi ani în Regatul Unit, potrivit celui mai recent indice al produselor de bază pentru micul dejun realizat de platforma de investiţii eToro.

„Rata de creştere depăşeşte dramatic creşterea de 11% a Indicelui Preţurilor de Consum din Marea Britanie pe aceeaşi perioadă, ceea ce indică faptul că este posibil să mai apară şi alte probleme de preţ pentru consumatori, în timp ce companiile alimentare caută modalităţi de a-şi compensa costurile”, se menţionează în analiza citată.

eToro Breakfast Commodity Index se bazează pe preţurile spot ale unui coş de nouă produse tipice pentru micul dejun: grâu, zahăr, cacao, ovăz, carne de porc, suc de portocale, cafea, lapte şi ceai.

Din iulie 2020, indicele a crescut cu 71%, principalii factori care au cauzat această tendinţă de creştere fiind războiul din Ucraina, problemele legate de lanţul de aprovizionare la nivel mondial şi vremea nefavorabilă.

Sucul de portocale a înregistrat cea mai abruptă creştere de preţ dintre toate produsele din coşul pentru micul dejun, preţul său de bază crescând cu 124% în doi ani, în mare parte din cauza unei recolte deosebit de slabe de portocale în SUA, cauzată de vremea nefavorabilă şi de boli.

Preţul cafelei a crescut, de asemenea, vertiginos, cu 94% în aceeaşi perioadă, din nou ca urmare a vremii nefavorabile din principalele ţări producătoare, cum ar fi Brazilia, precum şi din cauza problemelor cu lanţurile de aprovizionare la nivel mondial.

Nu la mare distanţă, preţul cărnii de porc a sărit cu 80% faţă de iulie 2020 – o tendinţă considerată a fi rezultatul creşterii costurilor de transport şi a costurilor forţei de muncă.

eToro este o platformă de investiţii fondată în 2007, care permite tuturor să investească în activele pe care şi le doresc, de la acţiuni la mărfuri până la active cripto. Până în prezent există peste 27 milioane de utilizatori înregistraţi pe acesată platformă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dejun #englezi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.