Un milionar la fiecare 300 de locuitori, o treime din populație în sărăcie

În ultimul deceniu, numărul milionarilor în lei din Republica Moldova a crescut spectaculos, de peste 22 de ori. Dacă în 2015 doar 358 de persoane declarau venituri de peste un milion de lei, în 2024 cifra a depășit pragul de 8.000 de milionari, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Cei 8.019 milionari au cumulat anul trecut venituri de peste 28 de miliarde de lei, iar impozitele plătite la buget s-au ridicat la aproape 2 miliarde de lei. Creșterea a fost accelerată mai ales în ultimii șapte ani, iar astăzi în Republica Moldova există un milionar la fiecare 300 de locuitori, față de unul la 6.600 în urmă cu un deceniu, potrivit europalibera.org.

Profilul milionarilor arată că aproape 70% sunt bărbați, iar categoria de vârstă dominantă este cea de 40–49 de ani. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88. Aproape jumătate dintre milionari (3.902 persoane) au venituri mai mari de 2 milioane de lei, iar circa 4.000 sunt multimilionari.

Din punct de vedere geografic, capitala concentrează grosul averilor: 76% dintre milionari (6.120 de persoane) locuiesc în Chișinău, iar alte centre importante sunt Bălți (225 de milionari), Ialoveni (182), Orhei (114) și Strășeni (108). În autonomia găgăuză au fost înregistrați 131 de milionari.

Fiscul explică fenomenul prin creșterea veniturilor salariale, extinderea bazei fiscale, transparența veniturilor și dezvoltarea accelerată a unor sectoare precum IT, consultanță, investiții și servicii online. Totuși, economiștii atrag atenția că „milionul de azi nu mai valorează cât cel de ieri”. Expertul Viorel Gîrbu subliniază că deprecierea leului, înjumătățit în perioada 2021–2024 pe fondul șocului inflaționist, a contribuit semnificativ la creșterea nominală a numărului de milionari.

În același timp, Republica Moldova se confruntă cu o rată a sărăciei absolute de 33,6%, în creștere față de 25% acum un deceniu. Studiul „Moldova inegală”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, arată că diferența dintre veniturile celor mai bogați și ale celor mai săraci depășește 72%. Cea mai vulnerabilă rămâne populația rurală, vârstnicii și persoanele cu dizabilități.

Natalia Covrig, directoarea CPD, atrage atenția că multiple crize, migrația masivă și îmbătrânirea populației alimentează fenomenul sărăciei. Ea consideră că pentru o imagine mai corectă, Moldova ar trebui să adopte indicatorul „sărăciei multidimensionale”, utilizat deja în Uniunea Europeană, care ia în calcul nu doar veniturile, ci și accesul la educație, sănătate, locuințe și locuri de muncă decente.

Astfel, tabloul social al Moldovei se conturează tot mai contrastant: pe de o parte, un număr record de milionari, pe de altă parte, o treime din populație care supraviețuiește cu greu pragului sărăciei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.