Un nou avertisment al Medvedev pentru Occident: „Joacă șah cu moartea”

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a acuzat Occidentul că „joacă șah cu moartea” prin sprijinul său pentru Ucraina, spunând că țările vestice că încearcă să profite de conflict pentru a împinge Rusia către „o nouă rundă de dezintegrare”, relatează The Guardian.

Într-o postare pe Vkontake, cea mai mare rețea de socializare a Rusiei, Medvedev, care este acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a acuzat țările occidentale că încearcă să profite de conflict pentru a împinge Rusia către „o nouă rundă de dezintegrare”.

„Să facă totul pentru ca instituțiile de stat ale Rusiei să nu mai funcționeze”, a spus el. „Pentru a priva țara de o guvernare eficientă, așa cum era în 1991. Și, în consecință, eliminarea Rusiei din domeniul politic.”

El a adăugat că „astfel de încercări sunt într-adevăr extrem de periculoase”, deoarece „ignoră o simplă axiomă: dezintegrarea violentă a unei puteri nucleare este întotdeauna un joc de șah cu moartea”.
El a descris, de asemenea, arsenalul nuclear al Rusiei drept „cea mai bună garanție a conservării Marii Rusii”.

Medvedev face referire în postarea sa la momentul de dinaintea dizolvării oficiale a URSS în 1992, fix în ziua în care ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, este înmormântat, și pe care rușii îl învinuiesc pentru colapsul Uniunii Sovietice prin reformele sale.
De altfel, Vladimir Putin a numit colapsul Uniunii Sovietice o „catastrofă geopolitică”

#arsenal #Medvedev #occident

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma salarială pregătită de Guvern, pentru care sunt prevăzute 3,2 miliarde de lei, nu va elimina inechitățile dintre angajații sectorului bugetar. Deși Ministerul Finanțelor propune introducerea unei valori de referință de bază de 4.200 de lei, sistemul va păstra încă cinci valori derogatorii, ceea ce înseamnă că diferențele de salarizare vor continua să existe. Uniformizarea grilei prin aplicarea unei singure valori de referință rămâne doar un obiectiv pentru anii următori.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a recunoscut că actualul sistem de salarizare a fost distorsionat de introducerea repetată a unor valori de referință diferite pentru diverse categorii de angajați. În prezent, există zece asemenea valori, stabilite prin legile bugetare anuale, iar reforma propusă va reduce numărul acestora, fără a elimina complet derogările.

„Noi, la moment, acum avem 10 valori de referință conform legii bugetare anuale, de ceea ce și-a distorsionat grila de salarizare pe care o avem”, a declarat Maia Savva.

Potrivit oficialului, noul mecanism va prevedea o valoare de referință de bază de 4.200 de lei, însă vor fi menținute și cinci valori derogatorii, aplicabile anumitor categorii de personal. Ministerul Finanțelor intenționează să reducă treptat aceste excepții, fără a anunța deocamdată un termen concret pentru eliminarea lor definitivă.

Mai mult, Savva a făcut trimitere la concluziile unui raport elaborat de experți, potrivit căruia un sistem salarial cu adevărat echitabil ar trebui să funcționeze în baza unei singure valori de referință pentru întreaga grilă bugetară.

„Conform raportului care a fost realizat de către experți, să avem obiectivitate și echitate asupra grilei de salarizare, ar fi și ar trebui să tindem să avem doar o singură valoare de referință aplicată pentru grila de salarizare”, a afirmat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Astfel, deși autoritățile își propun să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, reforma nu va aduce imediat o uniformizare a mecanismului de calcul. Angajații din diferite domenii bugetare vor continua să fie remunerați în baza unor valori de referință distincte, în funcție de derogările păstrate în legislație.

Reforma are un impact bugetar estimat la 3,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ un miliard de lei este destinat majorărilor salariale din educație, unde creșterea medie anunțată este de 14,4%. Alte 845 de milioane de lei vor fi direcționate către personalul tehnic și muncitoresc din sectorul bugetar.

În total, cele două categorii vor absorbi aproximativ 1,85 miliarde de lei, echivalentul a aproape 58% din costul estimat al reformei.