Prețurile la alimente scad la nivel global. Primul beneficiu al reluării transportului de cereale din Ucraina

Prețurile alimentelor au început să scadă în întreaga lume. Acest lucru a venit ca urmare a reluării transporturilor de cereale din Ucraina către țări de pe întreg globul.

Prețurile alimentelor la nivel mondial au scăzut, potrivit indicelui prețurilor la alimente al Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, FAO. Reprezentanții organizației au declarat vineri, doi septembrie, că acest lucru se datorează în parte reluării exporturilor din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Exporturile au reînceput după un acord negociat de ONU și Turcia.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. Prețurile au scăzut cu 1,9% în luna august. Micșorarea prețurilor a fost pusă și pe seama „perspectivelor îmbunătățite de producție în America de Nord și Rusia”.

Prețurile au scăzut pentru a cincea lună consecutiv

În august, acest indice a scăzut la 138 puncte, faţă de valoarea revizuită de 140,7 puncte atinsă în iulie. Chiar dacă a scăzut timp de cinci luni, acest indice este în prezent cu 7,9% mai mare decât era în august 2021.

Preţurile cerealelor au scăzut cu 1,4% în august, faţă de iulie, ca efect al acordului încheiat între Ucraina şi Federaţia Rusia pentru deblocarea exporturile din principalele porturi din Marea Neagră. Totuși, preţul porumbului a crescut cu 1,5% luna trecută deoarece vremea extrem de călduroasă a redus perspectivele privind producţia din Europa şi SUA.

Care e situația prețului la ulei

Preţurile uleiurilor vegetale, ale zahărului, cărnii şi produselor lactatelor au scăzut în august, reflectând îmbunătăţirea aprovizionării.

FAO a mai oferit şi un set de estimări cu privire la producţia mondială de cereale în 2022. De asemenea, organizația se aşteaptă la o scădere a producţiei globale de cereale până la 2,774 miliarde de tone, faţă de previziunea precedentă, de 2,792 milioane de tone. Acest lucru înseamnă cu 1,4% sub nivelul producţiei mondiale de cereale din 2021, potrivit Mediafax.

În acest context, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, consideră că plafonarea preţurilor la alimente ar afecta producătorii. Totuși, ministrul susţine că nu există motive pentru alte scumpiri în perioada următoare.

#preturi #alimente #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.