Un nou jaf bancar de 898 milioane de lei în Republica Moldova?

28 Mai 2024, 16:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
28 Mai 2024, 16:49 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Un nou scandal bancar zguduie Republica Moldova după ce s-a descoperit că, în luna decembrie 2014, B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A. a cesionat drepturi de creanță în valoare de 897,72 milioane de lei către VENETO BANCA SPA. Suma, fără provizioanele de depreciere, era de 666,9 milioane de lei.

„Conform Situației financiare pentru exercițiul financiar al B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A., încheiată la 31 decembrie 2014, nu au fost specificați debitorii ale căror creanțe au fost cesionate. Totuși, conducerea băncii este acuzată că a ascuns această cesionare masivă de creanțe neperformante, inclusiv creanța față de S.A. „SCANA”, potrivit deciziei Curții de Apel din anul 2021.

În urma celor 17 acorduri de cesiune, doar GRUPPO VENETO BANCA SCPA, în calitate de cesionar, avea dreptul să depună cerere de validare a creanțelor în nume propriu. VENETO BANCA SCPA a semnat 17 acorduri de mandat, împuternicind B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A. să o reprezinte și să presteze servicii de colectare a creanțelor, fără remunerare adițională.

Pe 26 iunie 2017, banca „INTESA SANPAOLO” a semnat un contract cu lichidatorul „Banca Popolare di Vicenza” și VENETO BANCA pentru achiziționarea unor active și pasive la prețul simbolic de 1 euro. Ulterior, creanțele au fost cesionate către SOCIETA PER LA GESTIONE DI ATTIVITA – S.G.A. S.p.a. (acum AMCO-ASSET MANAGEMENT COMPANY SPA).

Potrivit unui comunicat de presă al GRUPPO VENETO BANCA din Republica Moldova, din 26 iunie 2017, banca a fost supusă lichidării obligatorii administrative și nu mai poate pretinde validarea creanțelor. Or, compania căreia i-au fost cedate creditele neperformante nu a depus nicio solicitare la instanțele din Republica Moldova pentru validarea creanțelor. Ba mai mult a expirat și termenul de prescripție de trei ani pentru adjudecarea creanțelor.

Solicitată să comenteze cesionarea creanțelor de 897,72 milioane de lei, Eximbank susține:

„În conformitate cu art.96, alin.(1) din Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017, ”banca este obligată să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea sa, precum şi asupra oricăror fapte, date sau informaţii, aflate la dispoziţia sa, referitoare la persoana, bunurile, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor băncii ori informaţiile referitoare la conturile clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate), tranzacţiile încheiate de clienţi, precum şi a altor informaţii despre clienţi care i-au devenit cunoscute”, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește, că ”…informaţiile prevăzute la alin.(1) constituie secret bancar. De asemenea, art 96, alin.(3) din Legea nr.202 din 06.10.2017 stabilește, că ”membrii organului de conducere şi funcţionarii băncii, persoanele care acţionează în numele băncii şi alte persoane care, în virtutea executării obligaţiilor de serviciu, au obţinut acces la informaţia prevăzută la alin.(1) au obligaţia de a păstra secretul bancar, de a nu folosi informaţia indicată în alte scopuri decît cele de serviciu. Această obligaţie continuă să existe şi după încetarea activităţii persoanelor menţionate mai sus sau în perioada suspendării activităţii lor”. Dorim să menționăm, că conform art.97, alin.(2) din aceeași Lege, ”furnizarea informaţiei care constituie secret bancar, inclusiv către autorităţile publice abilitate prin legi speciale să solicite informaţii de la persoanele fizice şi juridice, se efectuează în strictă conformitate cu prezentul articol”. Astfel, concluzionăm că informația solicitată de dvs constituie secret bancar, iar solicitarea dvs nu corespunde cerințelor art.97 din Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017 și, prin urmare, Banca nu este în drept să furnizeze informația în cauză”.

BANI.MD a scris anterior că procurorul general interimar Ion Munteanu s-a implicat în schimbarea procurorului de caz Ion Șlicari în unul dintre cazurile răsunătoare Boris Untu, Alexei Damaschin și compania SRL „INVIZIBIL” au fost prejudiciate cu zeci de milioane de lei.

Prin ordonanța din 22 septembrie 2023 a dispus retragerea cauze penale Eximbank de la Procuratura Anticorupție și transmiterea la Procuratura Generală, procurorului Ion Pripa.

„Anterior procurorul Ion Pripa a fost implicat în examinarea unei plângeri adresată de către Eximbank Ambasadei Italiei, SUA și UE”, se arată în justificarea răspunsului procurorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!