Undă de şoc în toată Europa! Germania, obligată să facă jocul Rusiei

Renunțarea la gazul rusesc propusă de Europa ar putea aduce pierderi însemnate în mai multe țări. Germania este pe lista celor care sunt în pragul unei catastrofe economice în cazul unui embargou. Pierderile pot fi însemnate, fiind vorba despre 5% din PIB.

Germania nu se află în cea mai bună poziție în ceea ce privește embargoul asupra gazelor rusești propus de Uniunea Europeană. Potrivit unei estimări făcute publice de către Banca Centrală a Germaniei, riscă să piardă 5% din PIB în cazul în care renunță imediat la gazul importat din Rusia.

”PIB-ul real al Germaniei ar putea fi cu până la 5% sub previziuni” în cazul unei opriri, voluntare sau forțate, a importurilor de gaz rusesc. Acest lucru ar echivala cu o scădere a producție naționale germane cu 180 de miliarde de euro, menționează Bundesbank în raportul său economic lunar pentru aprilie.

Renunțarea la gazul rusesc nu este deloc o alternativă profitabilă pentru Germania. În cazul în care scenariul prezentat mai sus se adeverește, economia germană ar putea intra în recesiune. În 2022 inflația va crește cu 1,5%, iar anul următor se estimează o creștere de 2% față de valorile prognozate.

Germania, în pragul unei crize economice majore

Embargoul asupra gazului rusesc este un subiect aprins de discuție la nivelul mai multor țări europene. Acestea se plâng că sancțiunile impuse Rusiei vor fi resimțite și de ei dacă se renunță la importurile de gaze naturale.

Germania se află printre statele care ar fi serios afectate de un embargou, fiind vorba chiar despre o criză economică severă. În 2021, trecut 55% din importurile germane de gaze au provenit din Rusia.

”Dorim să evităm o criză economică dramatică, pierderea a milioane de locuri de muncă şi închiderea unor uzine care nu ar mai fi apoi niciodată redeschise”, a explicat vineri cancelarul Olaf Scholz.

Autoritățile de la Berlin au redus deja la 40% procentul gazelor rusești în totalul importurilor de gaze. De asemenea, au în plan să renunțe complet la importul de gaze până la jumătatea anului 2024. Trei miliarde de euro au fost alocați pentru achiziția unor terminale plutitoare pentru importul de gaze naturale lichefiate (GNL). Cel mai mare inconvenient al planului este prețul. Gazele aduse cu nave transportatoare este mult mai costisitor comparativ cu importul din Rusia, prin conductele existente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM