Ungaria: Cei care consumă energie și gaz fără limită rămân fără facilități

21 Iul. 2022, 18:02
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Iul. 2022, 18:02 // Actual //  MD Bani

Ungaria va elimina, de la 1 august, plafonarea preţurilor la energie şi gaze pentru gospodăriile care au un consum mai ridicat. Anunțul a fost făcut astăzi de Guvernul de la Budapesta, printr-un decret. Astfel, unii cetăţeni vor plăti mai mult pentru energia suplimentară pe care o consumă.

Măsurile vor ajuta Executivul să acopere „gaura” din buget, după ce plafonarea preţurilor, în vigoare de aproape un deceniu, a pus o povară semnificativă pe finanţele publice, în condiţiile în care preţul energiei pe plan global a urcat foarte mult.

Conform decretului, gospodăriile din Ungaria vor fi eligibile pentru actualul plafon al preţului energiei dacă vor folosi electricitate de până la 2.523 KWh pe an, dar vor plăti aproximativ dublu în cazul în care consumul depăşeşte acest nivel, deşi Guvernul a dat asigurări că încă va fi sub preţul pieţei.

Pentru gaze, limita pentru actualul plafon al preţului este 1.729 metri cubi pe an, peste acest nivel aplicându-se preţul pieţei, ceea ce ar reprezenta o creştere de şapte ori.

Anterior, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a declarat că Budapesta discută achiziţionarea unei cantităţi mai mari de gaze de pe piaţa mondială, înaintea iernii.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, inflaţia a crescut semnificativ în Europa Centrală, amplificând presiunile asupra preţurilor deja puternice în urma pandemiei şi determinând băncile centrale să majoreze brusc dobânzile.

Guvernul de la Budapesta a anunţat în noiembrie că preţurile la benzină şi motorină nu pot depăşi 480 forinţi (1,29 dolari) pe litru la benzinării, sub preţurile actuale, de peste 500 de forinţi. De asemenea, în februarie, au fost plafonate preţurile unor alimente de bază.

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!