Ungurii au blocat cele ajutorul european de 18 miliarde de euro ce urma să fie acordat Ucrainei în 2023

Ungaria s-a opus, marţi, prin veto, pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană.

În acest caz, Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie – cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar – pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev, transmite EFE, citată de Agerpres.

”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie 2023”, a declarat ministrul Finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.

Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.

În vederea acestei reuniuni, negocierea acestor propuneri a fost gândită ca un ”pachet” comun care includea şi directiva de introducere a impozitării pe profit a multinaţionalelor cu minimum 15% în UE, blocată şi ea unilateral de către Ungaria, cu perspectiva de a decide asupra tuturor punctelor de pe agendă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#veto #ajutor #Ungaria #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) confirmă că a înregistrat o sesizare depusă de mai mulți fermieri privind o presupusă schemă de insolvență frauduloasă care ar implica unul dintre cele mai mari grupuri agricole din Republica Moldova – Wetrade, controlat de milionarul Alexandr Tatarciuc. Într-o scrisoare expediată deputatei Victoria Belous, SFS anunță că sesizarea privind „insolvabilitatea intenționată sau fictivă” a fost inclusă în registrul de evidență a informațiilor privind infracțiunile și incidentele fiscale și va fi verificată conform procedurilor legale.

Investigația vizează falimentul declarat în august 2025 de compania Agrounire SRL, parte a grupului Wetrade prin Agrika SRL. Potrivit datelor examinate de fermieri și avocați, insolvența ar ascunde un mecanism intern complex prin care datoriile reale ar fi fost înlocuite cu datorii fictive între companiile din același grup, pentru a împinge pierderile către furnizori, transportatori și parteneri de bună-credință.

Agrounire s-a declarat insolvabilă la 26 august 2025, raportând doar 11.488 de lei în conturi, dar datorii totale de 69,6 milioane lei. Controversat este faptul că aproape toate aceste datorii au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, cu puțin timp înaintea cererii de faliment, iar cea mai mare parte provine de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL.

Centrul schemei ar fi o creanță declarată de 1,138 milioane euro (circa 22 milioane lei), pe care Agrika o revendică în baza unui contract de cesiune semnat cu compania belgiană SES Vanderhave. Totuși, documentele din dosar contrazic această versiune: Agrounire continua, la 28 august, să indice SES Vanderhave ca creditor, deși cesiunea ar fi trebuit să îi excludă complet din relația juridică. În plus, facturile invocate de grup nu sunt însoțite de nicio dovadă vamală – nu există declarații IM4, CMR-uri, avize de expediție sau dovezi reale de import.

Astfel, datoria de peste 22 milioane lei capătă caracterul unei datorii scriptice, fără existență economică verificabilă. Alte documente, inclusiv un „act de verificare a decontărilor” din 8 octombrie, nu sunt semnate de părți și doar reproduc valorile din facturile comerciale.

În paralel, în tabelul creditorilor din 28 octombrie, masa pasivă înscrisă este de aproximativ 40 milioane lei, din care peste jumătate reprezintă pretinsa creanță a Agrika, companie din același grup corporativ. Creditorii reali – companii de inputuri agricole, transportatori, furnizori de motorină și servicii – riscă să piardă peste 18 milioane lei.

Fiscul a anunțat că va întreprinde măsuri în temeiul Codului fiscal și al Codului de procedură penală pentru verificarea faptelor ce pot constitui infracțiuni de insolvabilitate intenționată, fals în acte și fabricare de datorii. Acțiunile vor include examinarea completă și obiectivă a circumstanțelor.

Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.

Fermierii afirmă că au ajuns victimele unei „inginerii financiare” prin care un grup cu resurse vaste și structură corporativă complexă își protejează activele proprii, împingând pierderile către parteneri economici vulnerabili și folosind procedura de insolvență ca pe un scut juridic.

Deocamdată, Wetrade nu a comentat acuzațiile care i se aduc.