Unii europeni au găsit soluția pentru criza gazelor. Se mută în țările calde pe timpul iernii

Ministrul grec al turismului a trimis o invitaţie pensionarilor germani care doresc să scape de facturile astronomice de încălzire şi alte costuri mari de trai în iarna viitoare, îndemnându-i să-i viziteze ţara.

Având în vedere că facturile la gaz s-au dublat deja în Germania şi se aşteaptă să crească de şapte ori în următoarea perioadă, Vasilis Kikilias a spus că Grecia oferă căldură, ospitalitate şi preţuri mai mici la alimente şi restaurante, scrie The Guardian.

El a descris gestul ca pe o modalitate de a mulţumi contribuabililor germani care i-au ajutat pe greci să iasă din criza financiară ce a adus Grecia în incapacitate de plată în anii 2010-2011.

În Marea Britanie, ultimele cifre sugerează că facturile la utilităţi ar putea ajunge la 4.200 de lire sterline pe an pentru o gospodărie medie din ianuarie 2023.

Mulţi britanici au de ales între a avea căldură şi electricitate, sau hrană….ori să plece temporar într-o altă ţară.

Britanicii pun asemenea întrebări pe Google. Când Ofgem a majorat plafonul preţului energiei cu 54% în aprilie, căutările pentru „mutare în străinătate” au crescut la nivel record.

Plecarea şi oprirea gazului şi a electricităţii ar putea, teoretic, să-l ajute pe britanicul de rând să economisească cu peste 500 de lire sterline pe lună sau 115 de lire sterline pe săptămână pe durata iernii.

Britanicii eurosceptici caută salvare în UE

În cazul oraşului Malaga, unde temperaturile rareori scad pe durata iernii, apartamentele cu două paturi costă aproximativ 600 euro (507 lire sterline) pe lună. Şi, având în vedere că Spania oferă călătorii gratuite cu trenul până la sfârşitul anului cu multe servicii Renfe (o politică implementată pentru a reduce criza costului vieţii), deplasarea nu-i va costa nimic pe britanici, şi toate acestea fără a lua în considerare preţul mai mic al alimentelor şi al băuturii.

Mulţi lucrători la distanţă fug în străinătate, alăturându-se comunităţii în creştere de „nomazi digitali”.

În rândurile lor se numără editori, jurnalişti, influenceri social-media şi chiar brokeri, care, nu în mod nerezonabil, preferă să simtă nisipul între degetele de la picioare decât să stea într-o cameră rece şi întunecată, uitându-se pe fereastră pentru a admira o ploaie britanică.

NOMAZII DIGITALI

Naţiunile europene se bazează pe beneficiile financiare pe care le aduc aşa-zişii nomazi digitali, mulţi oferind acum vize speciale pentru lucrătorii la distanţă.

Portugalia a fost un pionier timpuriu. Viza sa D7 permite cetăţenilor din afara UE să lucreze de la distanţă în ţară, cu condiţia să nu fie pentru un angajator portughez. În comparaţie cu alte naţiuni, cerinţa de venit minim este scăzută: solicitanţii trebuie să depună doar 8.460 euro pe an într-un cont portughez. Portugalia este, de asemenea, o destinaţie populară pentru mulţi pensionari.

Republica Cehă, Croaţia, Grecia şi Malta (considerat cel mai însorit loc din Europa) au lansat şi ele astfel de vize. Între timp, Italia a mers mai departe, ajutând la plata chiriei unor nomazi digitali, cu condiţia ca aceştia să se stabilească în regiuni depopulate.

#europeni #plaja #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.