Unii europeni au găsit soluția pentru criza gazelor. Se mută în țările calde pe timpul iernii

Ministrul grec al turismului a trimis o invitaţie pensionarilor germani care doresc să scape de facturile astronomice de încălzire şi alte costuri mari de trai în iarna viitoare, îndemnându-i să-i viziteze ţara.

Având în vedere că facturile la gaz s-au dublat deja în Germania şi se aşteaptă să crească de şapte ori în următoarea perioadă, Vasilis Kikilias a spus că Grecia oferă căldură, ospitalitate şi preţuri mai mici la alimente şi restaurante, scrie The Guardian.

El a descris gestul ca pe o modalitate de a mulţumi contribuabililor germani care i-au ajutat pe greci să iasă din criza financiară ce a adus Grecia în incapacitate de plată în anii 2010-2011.

În Marea Britanie, ultimele cifre sugerează că facturile la utilităţi ar putea ajunge la 4.200 de lire sterline pe an pentru o gospodărie medie din ianuarie 2023.

Mulţi britanici au de ales între a avea căldură şi electricitate, sau hrană….ori să plece temporar într-o altă ţară.

Britanicii pun asemenea întrebări pe Google. Când Ofgem a majorat plafonul preţului energiei cu 54% în aprilie, căutările pentru „mutare în străinătate” au crescut la nivel record.

Plecarea şi oprirea gazului şi a electricităţii ar putea, teoretic, să-l ajute pe britanicul de rând să economisească cu peste 500 de lire sterline pe lună sau 115 de lire sterline pe săptămână pe durata iernii.

Britanicii eurosceptici caută salvare în UE

În cazul oraşului Malaga, unde temperaturile rareori scad pe durata iernii, apartamentele cu două paturi costă aproximativ 600 euro (507 lire sterline) pe lună. Şi, având în vedere că Spania oferă călătorii gratuite cu trenul până la sfârşitul anului cu multe servicii Renfe (o politică implementată pentru a reduce criza costului vieţii), deplasarea nu-i va costa nimic pe britanici, şi toate acestea fără a lua în considerare preţul mai mic al alimentelor şi al băuturii.

Mulţi lucrători la distanţă fug în străinătate, alăturându-se comunităţii în creştere de „nomazi digitali”.

În rândurile lor se numără editori, jurnalişti, influenceri social-media şi chiar brokeri, care, nu în mod nerezonabil, preferă să simtă nisipul între degetele de la picioare decât să stea într-o cameră rece şi întunecată, uitându-se pe fereastră pentru a admira o ploaie britanică.

NOMAZII DIGITALI

Naţiunile europene se bazează pe beneficiile financiare pe care le aduc aşa-zişii nomazi digitali, mulţi oferind acum vize speciale pentru lucrătorii la distanţă.

Portugalia a fost un pionier timpuriu. Viza sa D7 permite cetăţenilor din afara UE să lucreze de la distanţă în ţară, cu condiţia să nu fie pentru un angajator portughez. În comparaţie cu alte naţiuni, cerinţa de venit minim este scăzută: solicitanţii trebuie să depună doar 8.460 euro pe an într-un cont portughez. Portugalia este, de asemenea, o destinaţie populară pentru mulţi pensionari.

Republica Cehă, Croaţia, Grecia şi Malta (considerat cel mai însorit loc din Europa) au lansat şi ele astfel de vize. Între timp, Italia a mers mai departe, ajutând la plata chiriei unor nomazi digitali, cu condiţia ca aceştia să se stabilească în regiuni depopulate.

#europeni #plaja #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria municipiului Chișinău a publicat proiectul bugetului municipal pentru anul 2026, care prevede venituri totale de 9,59 miliarde de lei și cheltuieli de 10,73 miliarde de lei, rezultând un deficit bugetar de 1,14 miliarde de lei. Aproape jumătate din venituri provin din transferuri de la bugetul de stat, în special pentru educație, asistență socială și infrastructură rutieră.

Potrivit documentului, transferurile de la bugetul de stat sunt estimate la 4,95 miliarde de lei, dintre care peste 4,37 miliarde de lei sunt destinate sistemului de învățământ. Veniturile proprii ale municipiului sunt prognozate la circa 4,1 miliarde de lei, cele mai mari sume fiind generate din impozitul pe venit al persoanelor fizice, taxele pentru unitățile comerciale, impozitul pe bunurile imobiliare și taxa de cazare.

La capitolul cheltuieli, educația rămâne prioritară, cu alocări de peste 5,08 miliarde de lei, adică aproape jumătate din bugetul total. Urmează transportul public și infrastructura drumurilor, cu peste 2,55 miliarde de lei, inclusiv finanțări pentru Regia Transport Electric și Parcul Urban de Autobuze. Pentru gospodăria locativ-comunală și amenajarea teritoriului sunt prevăzute aproximativ 2,12 miliarde de lei.

Bugetul mai prevede 214,4 milioane de lei pentru iluminatul stradal, 89,2 milioane de lei pentru proiectul „Deșeuri solide”, precum și 60,2 milioane de lei pentru ocrotirea sănătății, destinate în special modernizării instituțiilor medico-sanitare municipale. Fondul de rezervă al municipiului este stabilit la 10 milioane de lei.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, autoritățile municipale mizează pe împrumuturi interne și externe, dar și pe utilizarea soldului de mijloace bănești existent la începutul anului 2026. Proiectul bugetului urmează să fie examinat și dezbătut în Consiliul Municipal Chișinău.