Va deveni oare soiul de căpșuni remontate o ramură a businessului agrar din Republica Moldova? Ce spun specialiștii

19 Aug. 2021, 18:27
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Aug. 2021, 18:27 // Actual //  MD Bani

De la mijlocul lunii august a început sezonul căpșunilor remontante în Moldova. Pe piața moldovenească există în principal fructe de pădure locale din soiul Albion, cultivate pe plantații deschise și în sere (o parte mai mică). Cererea și oferta sunt mici, dar stabile, și este probabil să rămână așa până la sfârșitul sezonului de fructe de pădure – până la sfârșitul lunii septembrie. Prețul din august pentru căpșunile remontate în Moldova este de până la 50 lei / kg la vânzarea cu ridicata și 65-70 lei / kg la vânzarea cu amănuntul, care este cu 5-10 lei / kg mai mare decât media lunii mai preț pentru acest produs, scrie EastFruit. Acest lucru ridică întrebarea – producția și vânzarea de căpșuni remontante poate deveni o o ramură a businessului agrar din Republica Moldova?

Asociația Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că există o serie de condiții prealabile pentru acest lucru. Primul este nivelul tradițional ridicat al prețurilor pentru căpșunile remontante. De obicei, prețul maxim de toamnă pentru aceste pomușoare este încă puțin mai mic decât prețul maxim de primăvară pentru aceasta, deoarece nu mai există un „efect de noutate” – consumatorul mediu s-a aruncat deja la căpșuni vara. Cu toate acestea, acest factor este compensat de stabilitatea cererii și a prețurilor pentru căpșunile remontante de nișă. Ambele sunt puțin dependente de fluctuațiile (în special, o scădere) a puterii de cumpărare a populației. Evident, aceasta este o marfă pentru cei care își pot permite.

Al doilea factor este o schimbare a calendarului standard al sezonului fructelor de pădure. În ultimii ani, căpșunile importate (grecești, turcești) apar în supermarketurile din Moldova în ianuarie-februarie. Mai mult, anul acesta, produsul a apărut în cele mai mari lanțuri nu doar că mai devreme, ci și mai ieftin. Căpșunile accesibile iarna și primăvara devin familiare. În timp ce căpșunile în septembrie și, mai mult, în octombrie-noiembrie sunt o surpriză mult mai mare pentru piața moldovenească. În acest context, merită menționat încă o dată circumstanța esențială conform căreia căpșunile remontante din Moldova sunt în principal locale. Aproape nu există import – adică concurență – (în timp ce iarna și primăvara, aprovizionarea cu importuri domină piața). În sfârșit, merită menționat, de asemenea, că la sfârșitul verii și începutul toamnei, pomușoarele scumpe de pe piața moldovenească au un public țintă foarte specific – migranții muncitori și rudele care vizitează diaspora.

Al treilea factor care favorizează cultivarea căpșunilor remontante este condițiile meteorologice destul de favorabile. În ultimii ani în Moldova, înghețurile târzii de primăvară au avut loc în mod regulat, mult mai des decât înghețurile de la începutul toamnei. Din acest punct de vedere, producția de căpșuni timpurii, chiar și în seră, este mai riscantă decât pomușoarele târzii ale soiurilor remontante.

În același timp, conducerea Asociației Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că o specializare îngustă în cultivarea căpșunilor remontante este o afacere riscantă. Poate deveni o afacere independentă numai dacă aceste pomușoare apar în cele din urmă în lanțurile de supermarketuri și fermierii și comercianții cu amănuntul reușesc să stabilească parteneriate pe termen lung bazate pe contracte sezoniere.

Realitatea Live

10 Ian. 2026, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2026, 17:08 // Actual //  bani.md

Moldova se mândrește cu numeroase recorduri mondiale Guinness, atrăgând atenția lumii prin realizări unice în domeniul vinurilor, artei și culturii. Cea mai cunoscută este crama Mileștii Mici, care deține cea mai mare colecție de vinuri din lume: peste 1,5 milioane de sticle depozitate în 55 km de tuneluri subterane de calcar.

Tot în top, crama Cricova impresionează cu cea mai mare cramă subterană, întinzându-se pe 120 km de tuneluri.

Recordurile nu se opresc la vinuri. Petru Costin a stabilit un Guinness pentru cea mai mare colecție de potcoave, crescând-o de la 3.200 la peste 15.000 de piese.

Olga Buianovscaia a creat cel mai mare balon de săpun, iar Ludmila Cuptor a realizat cea mai mare pictură în apă (Ebru Art) în 2025, proiect sprijinit de Primăria Chișinău.

Moldova a impresionat și prin cifre surprinzătoare: cel mai mare consum de mere pe cap de locuitor și cea mai mare concentrație de bancomate automate.

Alte realizări includ Muzeul Băuturilor Tărice, cea mai mare clădire din lume în formă de sticlă, și somelierul Daniel Frumușachi, care a obținut și el un record Guinness, inspirând noi talente locale.

Aceste performanțe arată că Moldova nu este doar o țară mică în inima Europei, ci și un lider surprinzător în realizări culturale și gastronomice la nivel mondial.