Va deveni oare soiul de căpșuni remontate o ramură a businessului agrar din Republica Moldova? Ce spun specialiștii

De la mijlocul lunii august a început sezonul căpșunilor remontante în Moldova. Pe piața moldovenească există în principal fructe de pădure locale din soiul Albion, cultivate pe plantații deschise și în sere (o parte mai mică). Cererea și oferta sunt mici, dar stabile, și este probabil să rămână așa până la sfârșitul sezonului de fructe de pădure – până la sfârșitul lunii septembrie. Prețul din august pentru căpșunile remontate în Moldova este de până la 50 lei / kg la vânzarea cu ridicata și 65-70 lei / kg la vânzarea cu amănuntul, care este cu 5-10 lei / kg mai mare decât media lunii mai preț pentru acest produs, scrie EastFruit. Acest lucru ridică întrebarea – producția și vânzarea de căpșuni remontante poate deveni o o ramură a businessului agrar din Republica Moldova?

Asociația Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că există o serie de condiții prealabile pentru acest lucru. Primul este nivelul tradițional ridicat al prețurilor pentru căpșunile remontante. De obicei, prețul maxim de toamnă pentru aceste pomușoare este încă puțin mai mic decât prețul maxim de primăvară pentru aceasta, deoarece nu mai există un „efect de noutate” – consumatorul mediu s-a aruncat deja la căpșuni vara. Cu toate acestea, acest factor este compensat de stabilitatea cererii și a prețurilor pentru căpșunile remontante de nișă. Ambele sunt puțin dependente de fluctuațiile (în special, o scădere) a puterii de cumpărare a populației. Evident, aceasta este o marfă pentru cei care își pot permite.

Al doilea factor este o schimbare a calendarului standard al sezonului fructelor de pădure. În ultimii ani, căpșunile importate (grecești, turcești) apar în supermarketurile din Moldova în ianuarie-februarie. Mai mult, anul acesta, produsul a apărut în cele mai mari lanțuri nu doar că mai devreme, ci și mai ieftin. Căpșunile accesibile iarna și primăvara devin familiare. În timp ce căpșunile în septembrie și, mai mult, în octombrie-noiembrie sunt o surpriză mult mai mare pentru piața moldovenească. În acest context, merită menționat încă o dată circumstanța esențială conform căreia căpșunile remontante din Moldova sunt în principal locale. Aproape nu există import – adică concurență – (în timp ce iarna și primăvara, aprovizionarea cu importuri domină piața). În sfârșit, merită menționat, de asemenea, că la sfârșitul verii și începutul toamnei, pomușoarele scumpe de pe piața moldovenească au un public țintă foarte specific – migranții muncitori și rudele care vizitează diaspora.

Al treilea factor care favorizează cultivarea căpșunilor remontante este condițiile meteorologice destul de favorabile. În ultimii ani în Moldova, înghețurile târzii de primăvară au avut loc în mod regulat, mult mai des decât înghețurile de la începutul toamnei. Din acest punct de vedere, producția de căpșuni timpurii, chiar și în seră, este mai riscantă decât pomușoarele târzii ale soiurilor remontante.

În același timp, conducerea Asociației Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că o specializare îngustă în cultivarea căpșunilor remontante este o afacere riscantă. Poate deveni o afacere independentă numai dacă aceste pomușoare apar în cele din urmă în lanțurile de supermarketuri și fermierii și comercianții cu amănuntul reușesc să stabilească parteneriate pe termen lung bazate pe contracte sezoniere.

#ramura #afacere #business #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră