Va deveni oare soiul de căpșuni remontate o ramură a businessului agrar din Republica Moldova? Ce spun specialiștii

De la mijlocul lunii august a început sezonul căpșunilor remontante în Moldova. Pe piața moldovenească există în principal fructe de pădure locale din soiul Albion, cultivate pe plantații deschise și în sere (o parte mai mică). Cererea și oferta sunt mici, dar stabile, și este probabil să rămână așa până la sfârșitul sezonului de fructe de pădure – până la sfârșitul lunii septembrie. Prețul din august pentru căpșunile remontate în Moldova este de până la 50 lei / kg la vânzarea cu ridicata și 65-70 lei / kg la vânzarea cu amănuntul, care este cu 5-10 lei / kg mai mare decât media lunii mai preț pentru acest produs, scrie EastFruit. Acest lucru ridică întrebarea – producția și vânzarea de căpșuni remontante poate deveni o o ramură a businessului agrar din Republica Moldova?

Asociația Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că există o serie de condiții prealabile pentru acest lucru. Primul este nivelul tradițional ridicat al prețurilor pentru căpșunile remontante. De obicei, prețul maxim de toamnă pentru aceste pomușoare este încă puțin mai mic decât prețul maxim de primăvară pentru aceasta, deoarece nu mai există un „efect de noutate” – consumatorul mediu s-a aruncat deja la căpșuni vara. Cu toate acestea, acest factor este compensat de stabilitatea cererii și a prețurilor pentru căpșunile remontante de nișă. Ambele sunt puțin dependente de fluctuațiile (în special, o scădere) a puterii de cumpărare a populației. Evident, aceasta este o marfă pentru cei care își pot permite.

Al doilea factor este o schimbare a calendarului standard al sezonului fructelor de pădure. În ultimii ani, căpșunile importate (grecești, turcești) apar în supermarketurile din Moldova în ianuarie-februarie. Mai mult, anul acesta, produsul a apărut în cele mai mari lanțuri nu doar că mai devreme, ci și mai ieftin. Căpșunile accesibile iarna și primăvara devin familiare. În timp ce căpșunile în septembrie și, mai mult, în octombrie-noiembrie sunt o surpriză mult mai mare pentru piața moldovenească. În acest context, merită menționat încă o dată circumstanța esențială conform căreia căpșunile remontante din Moldova sunt în principal locale. Aproape nu există import – adică concurență – (în timp ce iarna și primăvara, aprovizionarea cu importuri domină piața). În sfârșit, merită menționat, de asemenea, că la sfârșitul verii și începutul toamnei, pomușoarele scumpe de pe piața moldovenească au un public țintă foarte specific – migranții muncitori și rudele care vizitează diaspora.

Al treilea factor care favorizează cultivarea căpșunilor remontante este condițiile meteorologice destul de favorabile. În ultimii ani în Moldova, înghețurile târzii de primăvară au avut loc în mod regulat, mult mai des decât înghețurile de la începutul toamnei. Din acest punct de vedere, producția de căpșuni timpurii, chiar și în seră, este mai riscantă decât pomușoarele târzii ale soiurilor remontante.

În același timp, conducerea Asociației Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că o specializare îngustă în cultivarea căpșunilor remontante este o afacere riscantă. Poate deveni o afacere independentă numai dacă aceste pomușoare apar în cele din urmă în lanțurile de supermarketuri și fermierii și comercianții cu amănuntul reușesc să stabilească parteneriate pe termen lung bazate pe contracte sezoniere.

#ramura #afacere #business #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.