Vacanțele peste hotare au costat 4,8 miliarde lei în 2025: moldovenii, tot mai activi în turism

În anul 2025, veniturile agențiilor de turism și tur-operatorilor au totalizat 5,1 miliarde lei, în creștere cu 11,2% față de anul precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Cea mai mare parte a sumelor a fost generată de călătoriile moldovenilor peste hotare – 4,8 miliarde lei (+10,9%), urmate de turismul în interiorul țării – 234,8 milioane lei (+10,5%) și de vizitele străinilor în Republica Moldova – 86,9 milioane lei (+30,7%).

Pe parcursul anului trecut, 604,1 mii de vizitatori (turiști și excursioniști) au beneficiat de serviciile agențiilor de turism și tur-operatorilor, cu 8,7% mai mult comparativ cu 2024. Dintre aceștia, 401,8 mii sunt persoane din Republica Moldova care au călătorit peste hotare (+1,2%), segment care a deținut cea mai mare pondere – 66,5% din total. Numărul străinilor care au vizitat țara prin intermediul agențiilor a ajuns la 90,5 mii (+33,8%), iar 111,8 mii de persoane au optat pentru călătorii organizate în interiorul Republicii Moldova (+22,5%).

În cazul vizitelor străinilor în țara noastră, majoritatea (95,1%) au fost excursioniști de o zi, veniți în special pentru odihnă, recreere și agrement. Cei mai mulți turiști au provenit din România (59,8% din total) și Italia (24,7%).

Călătoriile moldovenilor peste hotare au fost dominate aproape integral de vacanțele de odihnă și agrement (99,4%). Cele mai populare destinații au fost Turcia, Bulgaria, Egipt, România și Grecia. Durata medie a sejurului în străinătate s-a redus ușor, de la 6,4 zile în 2024 la 6,1 zile în 2025.

Și turismul în interiorul țării a înregistrat o creștere a numărului de participanți, însă durata medie de ședere s-a diminuat de la 11,4 la 9,6 zile. Deplasările interne au fost organizate preponderent de agențiile din municipiul Chișinău, urmate de cele din regiunile Centru și Sud. În total, în 2025 s-au înregistrat 2,7 milioane turiști-zile, cu evoluții mai accentuate pe segmentul vizitelor străinilor și al călătoriilor interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#vacanțe #turism #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.